Recas
#1
Postat 10 ianuarie 2010 - 15:31
Localități componente - Izvin, Stanciova, Herneacova, Petrovaselo, Bazoș și Nadăș.
Populatie (in 2002) - 8.560 locuitori
Atestare documentară (din 1319)
Locatie - situat la o distanță de 21 km de Timișoara și 37 km de Lugoj, pe drumul național DN6 (european E70). Orașul are acces și la aeroportul Timișoara, aflat la 20 de km distanță.
____________________________________________________________________________
Centrul Intermodal Timisoara
Amplasat in sudul orasului Recas, realizarea centrului intermodal ( Centru Intermodal Regional de Transport Marfa Timisoara ) este preconizata pe coridorul paneuropean IV, intre liniile de ferate si rutiere (E70 si magistrala CF 900). Accesul marfurilor se poate realiza atat pe cale rutiera cat si pe cale ferata, terminalul de containere beneficind pe langa modalitatile clasice ale transportului de marfa neasistat si de 2 linii speciale pentru transportul de marfa asistat (RoLa). Platformele sale de schimb intermodal precum si cele logistice pot contribui masiv la cresterea economica a orasului Recas si a intregului judet, in special daca se acceseaza Programul Operational Sectorial “Transport” pentru finantarea centrului.
La ora actuala monopolul CFR Marfa se clatina, compania fiind cel putin necompetitiva in comparatie cu operatorii europeni. De asemenea trebuie spus ca platformele de schimb intermodal din Romania se rezuma din pacate, in cea mai mare parte, la o serie de triaje invechite. Bineinteles ca exista si exceptii cum cele de la Curtici sau Oradea.
Mai jos gasiti o serie de imagini ale centrului proiectat de noi impreuna cu echipa intocmita de Subcontrol pentru ADETIM – Agentia de Dezvoltare Economico-Sociala Timis:
Sursa: Plancontrol
#3
Postat 14 septembrie 2010 - 23:13
18.06.2010
În cursul lunii trecute Primaria oraşului Recaş a redactat şi depus un proiect pentru asfaltarea drumului spre Stanciova.
În cazul aprobării proiectului lucrarea va fi finanţată prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, Măsura 125 - “Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii”.
Sursa: recas.tion.ro
#4
Postat 15 septembrie 2010 - 21:25
opiniatimisoarei.ro
Citeaza
Producţia de struguri la hectar în anul acesta a fost mai mică şi la Recaş, ca şi în toată Europa. 10 tone la hectar este producţia medie. „Estimăm peste 10 tone media pe hectar, cu diferenţă de la parcelă la parcelă şi de la soi la soi. În Italia, Austria, Ungaria, producţia e mult diminuată faţă de 2009. E o toamnă cum ne-o dorim, fără ploi, sper să ţină”, a spus Gheorghe Iova, director al Cramelor Recaş.
Una din investiţiile moderne din acest an este combina New Holland, care înlocuieşte munca a 200 de persoane care erau obişnuite să culeagă viile de la Recaş an de an. Investiţia a costat 200.000 de euro şi se estimează că va fi recuperată în doi ani. „Acum mai lucrează 300 de persoane din toată ţara la culesul viilor, jumătate sunt angajaţi permanent. Perspectiva este ca în 2012 să se închidă tot procesul de reconversie, pe toate cele 900 de hectare pe care le deţin Cramele vor fi vii tinere. În gândirea noastră este să mai achiziţionăm încă două combine în următorii ani şi atunci vor rămâne cu oamenii pe care îi avem tot timpul anului. Recoltatul va fi maşinizat. Totul este computerizat. Cu această combină nu rămân struguri nerecoltaţi, mai mari pierderi sunt cu muncitorii. În doi ani de zile e amortizată investiţia”, a precizat Iova.
Staţie de epurare performantă
Alţi 700.000 de euro au mers pentru staţia de epurare a podgoriei, o construcţie totată la standarde ridicate, a cărei manevrare se face prin computer, din birou. „Pentru noua staţie de epurare, în 10 zile spargem şampania. Avem vinificaţie verde la Recaş. Nici o podgorie din România nu are o staţie de epurare la nivelul celei din Recaş, complet automatizată, legată prin internet la producători, care vor vedea starea ei de funcţionare. Un singur om va verifica staţia, dacă i se pare că sunt defecţiuni. În rest totul se face din birou, de pe calculator. Preţul a fost de 700.000 de euro, iniţial era de un milion de euro, dar am prins preţuri foarte bune pe piaţă, datorită crizei”, a precizat Ioan Georgiu, acţionar la Cramele Recaş.
Acesta a explicat cum de s-a reuşit să se reducă preţurile la utilajele cumpărate astfel încât de la un preţ iniţial de 11 milioane de euro, să se facă economii de circa trei milioane de euro. „Am luat în acest an această hotărâre nebună de a investi atâta. Nu am dat dovadă de lipsă de prudenţă când am spus că facem investiţii de opt milioane de euro în acest an. Oricucine am negociat, utilaje, constructori, furnizori de echipamente, am putut să mergem până la 40 sau chiar 50 la sută din valoare. Investiţia era la 11 milioane euro, dacă nu era an de criză. Totul s-a făcut cu negocieri extrem de dure. Le spuneam că dacă vor să dea de lucru la oameni, noi atâta dăm pe utilaje şi atunci am făcut drumuri dese la producători până i-am adus unde am vrut noi. Sau dacă nu am reuşit, am ales alţi furnizori”, a adăugat Georgiu.
INVESTIŢII:
700.000 euro - staţia de epurare ultamodernizată
1.700.000 euro - modernizarea şi creşterea capacităţii complexului de vinificaţie
2.000.000 euro - surse proprii pentru înlocuirea sistemelor de de maşini din viticultură: tractoare, utilaje şi combină de recoltat;
2.500.000 euro - înfiinţare plantaţie vie pe 130 hectare
#5
Postat 24 octombrie 2010 - 13:24
16.10.2009
Unul dintre cele mai importante proiecte ale CJ Timiş este pe punctul de a fi demarat. Este vorba de Centrul Intermodal Regional de Transport Marfa Timişoara. În aceste zile urmează a fi supus aprobării proiectul studiului de fezabilitate pentru punerea în valoare a investiţiei.
Valoarea totală a studiului de fezabilitate este de 80.000 de euro, din care 50.000 vor fi finanţaţi din fonduri Phare, restul banilor fiind asiguraţi din cofinanţarea CJT. Viitorul Centrul intermodal va fi situat între drumul naţional / european DN 6 (E 70) şi magistrala feroviară 900, la 9 km de intersecţia drumului expres propus pe direcţia Timişoara - Belgrad şi la 10 km de punctul de acces propus la autostrada Timişoara - Bucureşti (cca. 15 minute pe şosea). Centrul intermodal de transport marfăreprezintă o infrastructură specializată care permite managementul mărfurilor şi transferul facil al acestora de pe un mijloc de transport către altul. Spre exemplu, un container este adus în zona Timişoara pe calea ferată iar de aici, pe o distanţă mai scurtă, va fi transportat la destinaţie cu ajutorul camioanelor, transferul mărfii realizându-se în centrul intermodal.
Realizarea centrului se va face în două etape. În prima, investiţia va fi pusă în practică pe un teren aflat în proprietate publică, în suprafaţă de 29 de hectare, în cea de a doua etapă lucrările vor fi continuate pe un teren privat de 24 de hectare. Pe amplasamentul propus vor fi construite reţele de cale ferată de tip triaj, inclusiv racordarea la calea ferată magistrală, reţele rutiere, inclusiv racorduri la DN 6, platforme şi parcări, clădiri administrative şi pentru serviciile vamale, reţele de utilităţi. Valoarea totală a investiţiei va depăşi 400 de milioane de lei iar lucrările vor dura aproximativ doi ani.
Sursa: TiON
#6
Postat 16 decembrie 2010 - 20:21
#9
Postat 29 decembrie 2010 - 18:04
29.12.2010
Cel mai cunoscut producător de vinuri din zona de vest a României, Cramele Recaş, a exportat cu 40 la sută mai multe vinuri în 2010, faţă de anul trecut. Investiţiile continuă, chiar dacă producţia de vinuri bănăţene a fost premiată cu numeroase medalii, pe plan intern sau internaţional.
An bun pentru vinurile bănăţene. Cel mai cunoscut producător de vinuri din vestul ţării, Cramele Recaş, a avut în 2010 exporturi mai mari cu 40 la sută faţă de anul trecut. În anul 2010, timişenii din Recaş au investit în licoarea lui Bachus aproape opt milioane de euro, în timp ce producţia a fost de zece tone la hectar. Pentru anul 2011, cramele timişene se extind şi la Miniş, în judeţul Arad. Ioan Georgiu, director la Cramele Recaş, spune că au fost achiziţionate deja 22 de hectare de teren în Miniş, unde vor produce cele mai cunoscute vinuri ale companiei – Fetească Neagră, Merlot şi Cabernet.
Produsele companiei Cramele Recaş sunt tot mai mult apreciate de consumatori, vinurile sunt premiate la numeroase concursuri naţionale şi, mai ales, internaţionale. La concursurile naţionale, vinurile de la Cramele Recaş au obţinut nouă medalii de aur şi 21 de argint, în timp ce la concursurile internaţionale au obţinut cinci medalii de aur, patru de argint şi 15 de bronz.
Iar cum succesul vine împreună cu obţinerea calităţii, şi exporturile realizate de societate au crescut cu aproape jumătate. „Nu este uşor să faci export, dar dacă ai calitate atunci nu este o problemă”, ne-a declarat Ioan Georgiu, director la Cramele Recaş.
Producătorul anului 2010 nu stă rău nici la capitolul turism. Peste 22.000 de turişti au vizitat în 2010 podgoria din Recaş
Sursa: TiON
#10
Postat 17 aprilie 2011 - 11:35
Vinul alb din Banat, declarat cel mai bun vin sec din lume
10.03.2011
Verdictul, care ne onoreaza, a fost dat la "Vinalies Internationales", cel mai prestigios concurs din Franta si unul dintre cele mai importante din domeniu. In total, trei soiuri romanesti au obtinut medalii de aur si argint.
Cel mai bun este totusi cel alb si nu o spun niste profani, ci 100 de degustatori internationali.
Marii somelieri ai lumii au votat extrem de extaziati vinul romanesc din podgoria Recas drept cel mai bun din cele 3.300 de licori prezente in concurs.
Dupa ce a gustat din licoarea minune, ministrul Agriculturii a dat frau liber imaginatiei.
"Este precum o doamna, un model, un fotomodel, care este imbracata in catifeaua chinezeasca rosie care uneori ii aluneca de pe picior", spune Valeriu Tabara, ministrul Agriculturii.
Specialistii au acordat cea mai inalta distinctie primita vreodata de Romania unui cupaj de 5 soiuri de vita de vie, obtinute in Banat.
Medalie de aur a luat si podgoria Murfatlar, iar Feteasca Neagra de Segarcea a obtinut argintul.
Vinul vedeta de la Recas este obtinut din via intinsa pe doua dealuri. Practic, strugurii sunt rasfatati toata ziua de razele soarelui. Clima este similara cu cea din zona Bordeaux, iar solul este pietros, bogat in fier.
In Romania doar 206.000 de hectare din totalul de 9 milioane sunt cultivate cu vita de vie.
Sursa: StirileProTv + VIDEO!
#11
Postat 30 martie 2012 - 05:57
zf.ro
Citeaza
"Prima dată am lucrat în industria berii. Am avut o firmă de import a berii Heineken, care a mers foarte bine, dar m-am gândit să încep şi exporturile pentru a putea să schimb lei în valută", spune Philip Cox.
Cum familia sa avea magazine de vin de lux în Anglia, şi-a propus să încerce să exporte vin, însă s-a lovit de reticenţa producătorilor de la acea vreme, majoritatea deţinuţi de stat. A mers totuşi cu vinuri româneşti în Anglia, iar după un an a fost angajat de nemţii de la Carl Reh (producător de vinuri) pe poziţia de director general. A stat aici mai mult timp, iar la începutul anilor 2000 a decis să plece şi a luat de la stat producătorul de vin. Aşa a început să dezvolte afacerea Cramele Recaş.
"Este atât de greu să transformi o firmă de stat în ceva viabil", îşi aminteşte Philip Cox.
Cum arată după transformare
Recaş, care deţine 970 de hectare de viţă-de-vie în judeţul Timiş, reprezintă un grup de trei companii, Cramele Recaş SA (care deţine crama), Cramele Recaş Prod (care deţine via) şi Cramele Recaş Group (care se ocupă de comerţ şi distribuţie), a avut anul trecut o cifră de afaceri de aproximativ 18 mil. euro, în creştere cu 30% comparativ cu 2010. Potrivit unei analize a ZF pe baza datelor de la Ministerul de Finanţe, în 2010 Recaş (cu numai una dintre firme) s-a aflat pe locul şapte în topul celor mai mari producători de vin de pe piaţa locală.
Pentru 2012 compania şi-a propus o creştere de 22%, iar în primul trimestru estimează un plus de 25% al businessului.
Recaş se numără printre cei mai mari exportatori de vin de pe piaţa locală, potrivit datelor prezentate, aproximativ 40% din livrări făcându-se la export în state precum Marea Britanie, SUA, Japonia, Suedia, Canada, Estonia, Slovacia.
Pe lângă familia Cox, din acţionariatul producătorul de vin mai fac parte Gheorghe Iova şi Ioan Georgiu.
Philip Cox se gândeşte să cumpere în perioada următoare 200 de hectare de teren cu viţă-de-vie sau pe care se poate planta, extinderea fiind susţinută de cererea tot mai mare atât pentru piaţa internă, cât şi de la export.
O perioadă favorabilă exporturilor
Omul de afaceri este de părere că perioada actuală este favorabilă exporturilor de vin, deoarece statele din emisfera sudică, importanţi concurenţi ai producătorilor europeni, se confruntă cu probleme legate de monedele proprii, ceea ce oferă posibilităţi europenilor, inclusiv producătorilor români.
În ultimii ani, România nu s-a poziţionat ca o ţară exportatoare de vin, producţia fiind aproape integral absorbită de piaţa internă.
Mai mult, clasată pe locul zece în lume după suprafaţa ocupată cu viţă-de-vie, România se situează abia pe locul 32 în topul exportatorilor de vin, cu livrări mai mici de 100.000 de hectolitri anual, potrivit datelor Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIVV), fiind depăşită de toate statele vecine, Moldova, Bulgaria, Ungaria şi Serbia.
#12
Postat 30 martie 2012 - 09:20
Citeaza
Interesant. Vinuri din RO, HU, BG gasesti in supermarketurile din Germania. Cele din MD probabil merg in primul rand inspre Rusia. Insa eu inca n-am vazut in viata mea un vin sarbesc! Oricum, chiar daca la hectolitri ne depasesc altii, cel putin vinurile romanesti nu-s din alea la Tetrapack!
#13
Postat 29 iunie 2013 - 17:17
Citeaza
Titu Bojin: „Noi ne gândim inclusiv la activitatea sportivă a hergheliei şi posibilitatea de a o transforma în punct de atracţie turistică”
Herghelia de lângă Timişoara a ieşit, în ultimul timp, de pe harta judeţului, acolo fiind organizate din ce în ce mai puţine activităţi care să pună calul în prim-plan şi competiţiile ecvestre.
Acum, însă, Consiliul Judeţean Timiş vrea să preia această herghelie şi să o transforme într-un punct de atracţie turistică. „Vrem să preluăm herghelia de la Izvin. Va rămâne cu un nucleu de cai şi va rămâne cu o suprafaţă de teren de 700 de hectare. În momentul acesta e la Păduri. Noi ne gândim inclusiv la activitatea sportivă a hergheliei şi posibilitatea de a o transforma în punct de atracţie turistică. Cred că acolo sunt în jur de 400 de cai. Ei sunt acum în proces de intabulare a tot ceea ce înseamnă suprafeţe de teren, clădiri, şi când sunt gata vor fi transmise către noi”, spune preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin.
sursa
#14
Postat 29 iunie 2013 - 17:38
Am fost in weekend-ul trecut (23 iunie 2013) intr-o localitate de langa Zrenjanin unde s-a desfasurat o etapa a Campionatului Voivodinei la calesti, traseu presarat cu porti. Foarte multi spectatori si vreo 11-12 echipaje cu calesti din aproximativ tot atatea herghelii, de pe teritoriul Voivodinei fiind cele mai multe. Organizarea generala a fost oarecum mai slaba decat ceea ce am vazut acum 2 ani in Ungaria la Hodmezovasarhely, eveniment de care am fost incantat si despre care am relatat pe forum...
Dar poate este un REinceput si la noi...Vom vedea!...
Aceasta postare a fost editata de mile: 29 iunie 2013 - 19:41
#16
Postat 25 octombrie 2021 - 12:05
Bază sportivă cu bani de la Guvern într-un oraș din Timiș
Un oraș din județul Timiș va avea o bază sportivă modernă, în viitorul apropiat. Investiția se ridică la aproape 500.000 euro, finanțarea fiind asigurată de la Guvern, prin Compania Națională de Investiții.
Investiție importantă în județul Timiș. În orașul Recaș urmează să se construiască, cu bani de la Guvern, o bază sportivă modernă. La mijlocul lunii octombrie, Compania Națională de Investiții a scos la licitație proiectarea, execuția lucrărilor și asistența tehnică din partea proiectantului pentru acest obiectiv de investiții.
Baza sportivă va fi una de tip 2. Potrivit celor de la Compania Națională de Investiții, asta înseamnă că va fi construită pe un teren care are o suprafață de aproximativ 1.500 mp și va avea un teren multifuncțional pentru handbal, baschet, volei și tenis, cu dimensiunile de 20x40m. Totodată, va fi realizată și o clădire pentru vestiare.
leader board 728 x 90 px
Valoarea estimată a contractului este de aproape 500.000 de euro, cu TVA, inclus, iar termenul limită pentru depunerea ofertelor este data de 11 noiembrie, la ora 15.00.
#17
Postat 11 septembrie 2023 - 07:47
Citeaza
Primăria din localitate a lansat pe SEAP licitația pentru desemnarea firmei sau grupului de firme care se va ocupa cu proiectarea și execuția având ca obiect proiectul „Utilizarea energiei din surse regenerabile în clădiri publice din Orașul Recaș”.
În urma acestui proiect finanțat din fonduri europene nerambursabile se vor realiza 11 instalații fotovoltaice noi pentru acoperirea consumului propriu al clădirilor publice; un parc fotovoltaic nou pentru acoperirea consumului propriu al iluminatului public; echiparea a șapte clădiri publice cu pompe de caldură. Capacitate instalată totală din surse regenerabile obținute în urma implementării se referă la componenta electric (panouri fotovoltaice): 560 kW; Componenta termică (pompe de caldura): 218 kW.
Lucrările vor viza următoarele obiective: – Primăria Orașului Recaș, Căminul Cultural Recaș, Căminul Cultural Herneacova, Cabinete medicale, SPCLEP Recaș, Stadionul Recaș, Liceu Teoretic Recaș, Grădinița cu Program Prelungit, Grădinița Izvin, Școala Bazoș, Remiza Pompieri, Recaș – Iluminat Public – în proximitatea Sediului Drumurilor Naționale.
Valoarea totala estimată este de 5.855.532,05 lei fără TVA, conform devizului general al obiectivului de investiții fază DALI întocmit de proiectant, valoarea totală a proiectului fiind de aproximativ 7,9 milioane de lei.
#18
Postat 22 august 2024 - 22:43
Citeaza
Interconectorul în cauză va asigura joncţiunea dintre conducta BRUA şi nodul tehnologic Mokrin din Serbia.
Proiectul constă în construirea unei conducte noi de interconectare, pe direcţia Recaş–Mokrin, în lungime de circa 97 kilometri, din care aproximativ 86 kilometri pe teritoriul României, precum şi a unei staţii de măsurare a gazelor, pe teritorul României.
La cât e estimată valoarea totală a investiției
„Pe teritoriul României, conducta de transport gaze naturale se va cupla la conducta BRUA (localitatea Petrovaselo, județul Timiș) și va avea lungimea de cca. 86 km (granița dintre România și Serbia – localitatea Comloșu Mare, județul Timiș). Conducta traversează, pe teritoriul României, următoarele UAT-uri: Recaș, Lenauheim, Remetea Mare, Giarmata, Pișchia, Sânandrei, Orțișoara, Satchinez, Biled, Șandra, Gottlob, Comloșu Mare. Conducta va fi proiectată astfel încât să asigure curgerea bidirecțională a unui debit de gaze de minim 1,6 mld Smc/an (183 000 Smc/h)”, a anunțat Ministerul Energiei într-un comunicat.
Capacitatea de transport asigurată bidirecţional va fi de maximum 1,2 miliarde metri cubi pe an, atât pe direcţia România-Serbia, cât şi pe direcţia Serbia-România, potrivit operatorului naţional român de profil Transgaz.
Valoarea totală a investiţiei, pentru care a fost întocmit deja proiectul tehnic, este estimată la 86,8 milioane euro.
Termenul estimat de punere în funcţiune este anul 2028, potrivit Transgaz. Sârbii estimează că lucrările de pe teritoriul lor ar putea fi finalizate cu 2 ani mai devreme.
Ulterior, se ia în calcul modernizarea interconectării România – Serbia pentru transportul hidrogenului, estimată la 143,8 milioane euro. Momentan, proiectul se află în analiză, în stadiu conceptual, având drept termen posibil de finalizare anul 2040.