[MDC]

dan.s, la 12 noiembrie 2020 - 14:15, a spus:

Se continua extinderea detasament 1 pompieri:
iutw,div-12.nov.2020-008.jpg iutw,div-12.nov.2020-009.jpg

Și majoritatea autospecialelor(inclusiv 2 Roman-uri,în prezent mai merg 4:un tun,una de alimentare și una de stingere vechi și una de "model nou") ,un buldoexcavator și restul camioanelor. A stat ceva timp "abandonată"...

[dan.s]

Cred ca la pima fraza va lipseste actiunea.... "Si restul autospecialelor..." ce?

[MDC]

dan.s, la 12 noiembrie 2020 - 23:09, a spus:

Cred ca la pima fraza va lipseste actiunea.... "Si restul autospecialelor..." ce?

"Toate alea",o sa incerc sa le fac o poza azi daca trec pe acolo.

[Pablo]

ZF IT GENERATION. Liviu Cadariu, program manager StepFWD, program de preaccelerare: Am selectat 10 start-up-uri în ediţia de anul acesta. Calitatea echipelor a crescut faţă de 2019

ZF IT GENERATION. Liviu Cadariu, program manager StepFWD, program de preaccelerare: Am selectat 10 start-up-uri în ediţia de anul acesta. Calitatea echipelor a crescut faţă de 2019

Citeaza

Preacceleratorul StepFWD, sus­ţinut prin intermediul Google for Startups, a selectat zece echipe tech în cadrul progra­mului de anul acesta, ediţia cu numărul doi, care a constat într-o serie de workshopuri şi sesiuni de mentorat cu peste 50 de antre­prenori, specialişti din companii şi investitori. Acum, programul se află în ultima etapă, start-up-urile urmând să îşi prezinte proiectele pe 23 Noiembrie în cadrul Demo Day. Cele zece echipe selectate anul acesta în cadrul programului de preacceleare StepFWD sunt toate diferite din punct de vedere al industriei sau al pieţei ţintă, iar produsele lor ori se află în stadiul de prototip validat ori sunt deja lansate de piaţa, unele având chiar şi clienţi plătitori.

„Am avut de la start-up-uri de inteligenţă artificială ca Lopi.AI sau Oxoa Research care fac algoritmi de căutare folosind AI, start-up-uri care fac produse foarte complexe pentru companii precum cei de la Licenseware care fac soluţii de licenţiere pentru soft-uri ce valoarează sute sau milioane de euro pentru unele companii, sau precum cei de la Quandary Systems care fac soluţii de plăţi pentru magazinele online care au mai mulţi procesatori de plăţi”, a precizat Liviu Cadariu.

Anul trecut ne-am axat pe diversitatea de gen, iar anul acesta am extins această diversitate şi am adăugat şi alte criterii, cum ar fi vârsta, locaţia şi skill-urile fondatorilor, pentru a încerca să ajungem la cât mai multe start-up-uri care pot beneficia de program. A doua diferenţă majoră faţă de anul trecut este că a trebuit să mutăm totul în online. Nu am ştiut exact la ce să ne aşteptăm, dar în cele din urmă planul pe care l-am avut a mers destul de bine. Acest lucru ne-a permis să avem mai multe start-up-uri din afara Bucureştiului în cadrul programului. Anul acesta am avut cinci start-up-uri care au intrat cu noi din diferite oraşe ale ţării (Timişoara, Braşov, etc.), dar şi din alte ţări. Deşi toţi sunt fondatori români, unii au intrat din Germania, Spania sau chiar SUA”, a punctat Liviu Cadariu. De asemenea, a completat el, a fost nevoie de o comprimare a sesiunile ca şi timp şi de a păstra interacţiunile cu fondatorii mult mai aplicate astfel încât aceştia să primească mai mult feedback pe businessul lor.

Echipa StepFWD va păstra legătura cu start-up-urile din programul de preaccelerare şi după finalizarea acestuia pentru a-i ajuta în continuare.

„Noi o să fim alături de ei şi de acum încolo. ei sunt deja parte din comunitatea de start-up-uri, ne dorim să crească, să ia cât mai mult din ajutorul pe care îl putem oferi. Vom avea şi discuţii formale cu ei o dată la 3 luni pentru a vedea exact progresul lor”, a conchis el.

Aceasta postare a fost editata de Pablo: 16 noiembrie 2020 - 12:57

[Pablo]

700 de proiecte energetice au fost depuse pentru finanțare prin Fondul de Modernizare. S-au blocat e-mailurile Ministerului Economiei

Fondul de Modernizare, prin care România are în teorie la dispoziție peste 6 miliarde de euro, bani europeni, a stârnit un mare interes din partea investitorilor, a declarat Niculae Havrileț, secretar de stat în Ministerul Economiei și Energiei, la conferința online “Petrolul în noua economiei”, organizat de EM360 și România Durabilă.

Citeaza

“Fondul de Modernizare a fost luat cu asalt. S-au blocat căsuțele de e-mail ale Ministerului. Am fost obligați ca, la cererea PNG-ului PATRES, care reprezeintă investitorii în regenerabile, să prelungim cu câteva zile termenul.

Au fost depuse peste 700 de proiecte, din toate domeniile. Ca număr, cele mai multe sunt de la investitori în parcuri fotovoltaice, ca valoare sunt cele care vizează trecerea de la cărbune la gaz în producția de energie electrică, termocentrale multe, de capacități mari, cele pe fotovoltaic sunt de capacități mici, doar câteva proiecte sunt de 100, 200 MW. Cererile de finanțare (sumele cerute pentru fiecare proiect – n.red.) au fost cuprinse între 100.000 de euro și 500 de milioane de euro, iar majoritatea investitorilor au solicitat o finanțare de 100% a proiectului”, a declarat Niculae Havrileț.

El a reiterat că 70% din resursele care vor fi puse la dispoziția României prin acest fond vor merge către proiecte care au legătură cu zona de regenerabile. “Au venit și operatorii de rețele cu proiecte importante, au venit și investitori noi, sunt foarte multe proiecte, interesul a fost foarte mare(…). Nu toate se vor califica, pentru că Fondul de Modernizare nu va fi de ajuns, o parte din ele vor fi finanțate și din alte fonduri, de exemplu Fondul Național de Redresare și Reziliență – destinat decarbonării, și aici se dă o importanță deosebită către restructurarea producătorilor de energie termică. Cred că este prima dată când fonduri UE de o asemenea anvergură sunt direcţionate către rezolvarea problemelor legate de încălzirea urbană. Va fi o șansă pentru marile companii de termoficare din București, Timișoara, Iași și Cluj de restructurare, cu noi tehnologii și cu aportul regenerabilelor”, a mai spus Havrileț.

Aceasta postare a fost editata de Pablo: 17 noiembrie 2020 - 15:09

[Pablo]

Afaceri de la zero. Familia Bădina face, în judeţul Timiş, produse pe bază de miere de albine, polen şi propolis, într-o unitate de procesare în care a investit 500.000 de euro

Ca cifră de afaceri, Terra Apis a însemnat în 2019 un total de peste 150.000 de euro, iar estimările sunt ca anul 2020 să se încheie cu o creştere de 50%.

Citeaza

Ovidiu Bădina a moştenit pa­siun­ea pentru apicultură de la bunicul lui, care, din pri­mul său salariu, a cumpă­rat pri­mii stupi, de care s-a ocu­pat ulterior o lungă perioadă de timp. Din 2013, Ovidiu Bădina şi soţia lui au adus în piaţă brandul Terra Apis, operat de firma Apiarium, care constă în flacoane cu produse care provin din stupine – de la miere de albine, la polen crud, propolis, păstură sau lăptişor de matcă.

Ovidiu Bădina este, la bază, inginer în sisteme de producţie, iar soţia lui a absolvit o şcoală doctorală în economie. Au folosit aptitudinile pe care fiecare le are în domeniul său pentru a aduce în businessul Terra Apis o organizare inginerească.

„Ne desfăşurăm activitatea la 15 kilome­tri de Timişoara. Am investit aici într-un spa­ţiu de procesare o sumă care se apro­pie de 500.000 de euro“, a po­vestit Ovidiu Bădina la emi­siu­nea online ZF Afaceri de la zero.

Pentru a produce, antreprenorii iau materia primă din stup şi o ames­tecă printr-un procedeu tehnologic cu seminţe, plante, fructe. Materiile prime sunt generate în principal în stupinele proprii.

Ca cifră de afaceri, Terra Apis a însem­nat în 2019 un total de peste 150.000 de euro, iar estimările sunt ca anul 2020 să se încheie cu o creş­tere de 50%. Pentru business lucrea­ză patru angajaţi.

Ultimele luni au adus comenzi nu doar din România, ci şi din străinătate, borcanele Terra Apis ajungând în Marea Britanie, Danemarca, Spania, Elveţia, chiar şi Statele Unite ale Americii şi Canada, spune Ovidiu Bădina.

„Anul 2020 a fost unul complet atipic, uşor de înţeles de ce. Un an în care eşti obligat să nu poţi întâlni clienţii la târguri, un an în care nu am reuşit să interacţionăm fizic cu medicii colaboratori, în care nu am strâns mâna niciunui partener.“

Un borcan de miere cu cătină, de exem­plu, costă pe site-ul Terra Apis între 55 şi 75 de lei, unul de miere cu ghimbir sau căpşuni şi mentă – 60 de lei, iar o sticluţă cu extract de propolis – 50 de lei.

[Pablo]

Investiţi în România! Ştefan Foldi, Rawckers: Avem în plan investiţii de 500.000 de euro în 2021 pentru a tripla volumul vânzărilor de produse raw-vegane

Următorul pas îl reprezintă ieşirea pe piaţa externă, având în vedere că şi pe alte pieţe europene există cerere mai mare pentru produse raw-vegane.

Citeaza

Fabrica Rawckers de produse care înlocuiesc lactatele cu produse din caju este în Timişoara. Investiţia iniţială a fost de 250.000 de euro, din care 60.000 de euro au venit din finanţări externe, de la Climate-KIC prin EIT (Institutul Euro­pean pentru Inovare şi Tehnologie).

„Acum mai deschidem o nouă fabrică unde vom realiza noi game de produse. Banii au venit din surse proprii, suntem antreprenori de peste 20 de ani şi a fost uşor pentru noi acest lucru, iar cei 60.000 de euro au venit de la Comisia Europeană pentru că eram un start-up verde. Noi avem grijă să folosim puţine resurse, ambalajele sunt biodegra­dabile sau realizate din deşeuri agricole“, a spus Ştefan Foldi. Acum fabrica are 13 angajaţi în două locaţii. Vom achiziţiona o nouă hală pentru a muta acolo producţia de cremă de brânză şi brânză proaspată, de 600 mp ca să triplăm capacitatea anul viitor, după care va urma o investiţie de 400.000 – 500.000 de euro în echipamente. Vom apela şi la fonduri europene pentru investiţie. Dorim să venim şi cu alte produse, nu doar înlocuitori de brânzeturi, ci şi alte produse", a explicat cofondatorul.

Rawckers comercializează produsele prin magazinul propriu şi prin alte 50 de magazine din oraşe precum Bucureşti sau Sibiu.

[raducu]

https://www.tion.ro/...hpTiK4Xony4on5Y

Un milion de euro de la CNI pentru construcția bazei sportive de lângă Stadionul „Dan Păltinișanu” din Timișoara

După aproape șapte luni, CNI a reușit să încheie licitația pentru găsirea unui constructor și proiectant pentru baza sportivă ce urmează să fie făcută lângă Stadionul „Dan Păltinișanu”, în zona străzilor Costică Rădulescu și Cerna, pe un teren pus la dispoziție de Primăria Timișoara. Câștigător este o firmă din Remetea Mare, care a venit cu un preț de aproape un milion de euro, fără TVA.

Mai exact, este vorba despre un proiect ce include un teren de joc cu dimensiuni standard de 105 m/68 m, dotat cu instalație de nocturnă și tribune pentru maximum 500 de spectatori. Lângă acesta se va construi și un teren mai mic, de 20 m/40 m, pentru minifotbal, baschet sau handbal. Baza va mai avea o clădire administrativă și o mică parcare.

CNI a oferit o sumă maximă de 6,6 milioane de lei, iar la licitație s-au prezentat doi doritori. După analiza ofertelor, lucrarea a fost atribuită, pe 17 noiembrie, pentru suma de 5,9 milioane de lei, cu TVA.

„Anul viitor, baza sportivă ar putea fi amenajată și dată spre folosință, dacă lucrările merg conform angajamentului. Proiectarea este prevăzută în contract să dureze 3 luni, iar execuția 9 luni. Lucrarea va fi executată de Compania Națională de Investiții, cu fonduri guvernamentale de la Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației. După ce va fi finalizată, va fi predată Primăriei Municipiului Timișoara, pentru a fi exploatată”, a anunțat, pe Facebook, secretarul de stat Cătălin Iapă.

Firma care se va ocupa de construcția noii baze este TPS Engineering & Asociații, cu sediul în comuna Remetea Mare, înființată în 2019. După terminarea lucrărilor, de administrarea noii baze se va ocupa Primăria Timișoara, pentru o perioadă de 15 ani.

[michidutza]

De ce nu putem si noi sa facem ceva pana la capat? Iara incepem ceva si nu ne folosim de nimic, doar se toaca banii si asta e....

Avem tot in zona Polivalenta mica, cea situata la Baza 2 Politehnica si a carei constructie a inceput in urma cu 10 ani, este inca nefinalizata. La inceputul anului, fostul rector al Universitatii Politehnica anunta ca lucrarile vor fi reluate, insa a venit pandemia, iar sala este in acelasi stadiu in care era atunci.


De mentionat ca sala polivalenta de langa Baza 2 a Politehnicii se degradeaza pe zi ce trece, ba mai mult cand se vor hotara sa o finalizeze si sa o dea in folosinta o sa constate ca nu mai e conforma reglementarilor din vigoare (din 2050 cand va fi gata), deci tot inchisa va ramane

OPTM

Se mai doreste si Sala Polivalenta (mare) aia de pe langa Giroc sau unde naiba mai trebuie si aia construita...

Pana la urma o sa avem numai studii de fezabilitate, randari si ceva constructii fantoma cu firme in insolventa....parca asta ne dorim, pe scurt sa se toace banii, sa incaseze comisionu cine trebuie si sa mearga "sa ragaie" la restaurante prin Tenerife, nu sa avem un scop functional si sa ne bucuram de beneficiile acestei infrastructuri chiar la noi "acasa".

Aceasta postare a fost editata de michidutza: 26 noiembrie 2020 - 13:53

[Pablo]

Urgent Cargus inaugurează al doilea depozit lângă Bucureşti şi îşi dublează capacitatea de sortare. Investiţia ajunge la 7,4 mil. euro

Citeaza

Compania de curierat Urgent Cargus, a doua cea mai mare companie de curierat din România, a inaugurat al doilea depozit din apropierea Capitalei, în zona Dragomireşti-Deal (jud. Ilfov), în urma unei investiţii de 7,4 mil. euro. Proiectul a generat peste 250 de locuri de muncă şi va dubla capacitatea de sortare în Bucureşti.

„Creşterea continuă a pieţei din ultimii ani, dar şi noul context, care a generat un salt uriaş în piaţa de e-commerce, sunt principalele motive care stau la baza deciziei de a investi în construirea unui nou depozit.”, spune Jaroslaw Sliwa, CEO Cargus.

Compania a anunţat recent investiţii majore într-un nou mare centru de sortare în Timişoara şi a demarat o campanie de angajare pentru 1.000 de curieri şi sortatori care să se alăture echipei de 5.000 de angajaţi şi parteneri.

Urgent Cargus este deţinută de fondul de investiţii Mid Europa Partners, care a cumpărat compania de curierat de la fondul Abris Capital Partners în 2018 într-o tranzacţie estimată de ZF la 120-130 mil. euro.

[corco]

La sala mica care e problema de nu se lasa cu procese? cine va prelua acest obiectiv in noua organigrama a primariei sper sa vina si cu explicatii de ce nu se lucreaza... exista un contract semnat deci una din parti nu a respectat clauzele si trebuie sa plateasca.
Firma este insolveta si nu se pot achita, ok, reziliere si taiat platile
Daca primaria nu este in stare sa finalizeze sala sa o vanda unei firme private decat sa se degradeze in continuare

[Pablo]

Deja se vorbește mult off-topic, deși nu avem unde. Sala mică de pe Podeanu e în subordinea Politehnicii, destinația sa inițială fiind exclusiv recreativă, destinată studenților înmatriculați, cu intrare pe bază de legitimație, asemenea terenurilor de tenis și fotbal, a bazinului de înot ș.a.m.d din complex. Nu au niciun interes să vândă taman acum clădirea predată la roșu, eventual vor să obțină o sponsorizare sau contract de imagine cu o mare firmă, oferind spre închiriere spațiul.

[michidutza]

Ideea principala, a mea cel putin e: toate aceste proiecte ce tin de infrastructura sportiva sunt evident din bugetul statului, indiferent cine a initiat proiectul.

In loc sa lucreze impreuna, fiecare isi face cate un proiect separat care nu are nicio finalitate.... eu presupun ca se intampla asta din cauza ca fiecare vrea sa isi ia comisionu cand demareaza lucrarea....si de acolo mai departe Dumnezeu cu Mila

Si Polivalenta Politehnicii sunt sigur ca ar fi putut fi inchiriata si putea fi folosita si in alte scopuri, nu doar de catre student. Treaba e ca nu se vrea sa se faca ceva. Asa cum si-au folosit parghiile politice sa ajunga in anumite functii, la fel de bine puteau sa le foloseasca si in scopul "bunastarii comune", dar mi clar ca nu se vrea...

E clar o problema de "management", ca in aceasi societate, culmea, pot fi construite 10 Lidl, 100 de blocuri si un "mega mall" in ultimii 4-5 ani dar nu se reuseste a se construi o sala de sport decenta pentru 2020? Si concluzia e ca banii si interesele sunt problema....


Caminul UVT ce mai stie de el? Si ala e gata si tot finantat de la buget e, de Spitalul de Copii ce sa mai zic?! Da runia de pe Torontalului ati uitat? Ori corpul de pe Gheorghe Doja a liceului Moisil care trebuia si ala reparat de mult timp ca a fost "pregatit de santier". Dar intre timp UVT a inceput sau vrea reabilitarea cladirii Fac de Georgrafie si UPT a inceput extinderea corpului Fac de Chimie.
Eu le-as interzice sa mai inceapa proiecte cand nu termina cu altele. Gen cazu Politehnicii, Polivalenta sta de 10 ani pe "hold" si ei incep extinderea Fac de Chimie.

Aceasta postare a fost editata de michidutza: 26 noiembrie 2020 - 17:03

[Pablo]

Muler Onofrei, Element Industrial: Dezvoltatorii locali înţeleg mai bine riscurile şi oportunităţile

Element Industrial, dezvoltatorul de spaţii logistice controlat de Muler Onofrei şi Ionuţ Dumitrescu, a continuat achiziţia de noi terenuri pentru viitoare noi depozite logistice, în condiţiile în care şi cererea pentru astfel de spaţii continuă

Citeaza

Jucătorii locali pot ajuta la dez­vol­ta­rea şi deschiderea unor noi pieţe, în condiţiile în care aceştia cunosc mai bine realitatea locală şi pot iden­tifica mai bine zonele cu potenţial. Compania este unul dintre cei mai ti­neri jucători pe piaţa spaţiilor logistice. Dezvol­tatorul are în lucru o serie de proiec­te sub brandul Eli Parks, parcuri logistice cu suprafeţe între 50-60.000 mp, în Bucu­reşti, Timi­şoa­ra, Târgovişte, Craiova sau Bacău, precum şi depozite cu suprafeţe mai mici, grupate sub denumirea Eli Xpress.

Eli Xpress este o nouă linie de business care se ba­zea­ză pe conceptul de depozitare de proxi­mi­tate şi birouri. Clădirile Eli Xpress vor avea supra­fe­ţe între 6.000 - 12.000 mp şi vor fi situate în vecinătatea imediată a marilor oraşe, sau chiar în interiorul lor.

Primul proiect de acest gen este Eli Xpress Constanţa, un parc logistic de 11.000 mp, închiriat către Altex şi Bere Băuturi Constanţa, achiziţionat anul trecut de la distribuitorul de băuturi alcoolice, Bere Băuturi. Depozitul este localizat pe Bulevardul I.C. Brătianu 131 A, arteră ce asigură intrarea în localitate dinspre A2.

Intenţia Element Industrial este de a construi un portofoliu de astfel de proiecte, prin achiziţia directă a depozitelor, fie prin dezvoltarea unor terenuri care corespund cerin­ţelor. Totodată, dezvoltatorul conti­nuă investiţiile şi în reţeaua Eli Parks, par­curi logistice cu suprafeţe între 50-60.000 mp.

[Pablo]

Platforma de livrări Tazz by eMAG îşi extinde flota cu 100 de maşini Autonom în Bucureşti, Timişoara şi Cluj

Citeaza

Tazz by eMAG, platformă românească de livrări și Autonom, furnizor integrat de soluții de mobilitate și finanțare, anunță încheierea unui parteneriat prin care restaurantele sunt sprijinite să își continue activitatea în contextul restricțiilor impuse de pandemia COVID-19. Parteneriatul constă în extinderea flotei auto de livrare a Tazz by eMAG cu 100 de autoturisme noi prin intermediul serviciului de închiriere auto pe termen mediu oferit de Autonom

„Urmărim permanent să ne îmbunătățim capacitatea de livrare, iar acest parteneriat va permite Tazz by eMAG să colaboreze cu mai multe restaurante locale și să extindă echipa de curieri astfel încât să fie și mai aproape de acest obiectiv", a spus Alin Șerban, CEO Tazz by eMAG. În urma procesului de extindere, flota Tazz by eMAG numără 2.000 de autovehicule și 1.000 de biciclete și scutere. Serviciul Tazz by eMAG este disponibil în prezent în 20 de orașe din România.

Curierii vor utiliza mașinile din noua flotă auto oferită de Autonom în București, Timișoara și Cluj. Prin intermediul Tazz by eMAG clienții beneficiază de mâncare gătită de la peste 2.000 de restaurante, alimente, bunuri de larg consum și produse disponibile în showroom-urile eMAG, livrate în maxim 60 de minute. În contextul pandemiei, Tazz by eMAG a crescut cu 800% de la începutul acestui an. Compania trece în prezent printr-o perioadă de expansiune rapidă ce presupune investiții în dezvoltarea tehnologiei și a infrastructurii, extinderea echipei, precum și noi parteneriate cu restaurante și retaileri.

[denisa.d.]

Stie cineva ce se naste pe Parvan (dinspre UVT spre Michelangelo pe dreapta). Un ceva nou camin sau?! Din autobuz / masina mai vad miscare pe acolo.

[Florin.B RATT]

Pai, zicea dan.s ca un corp nou pentru fac. de chimie.

[Pablo]

Grupul din agrobusiness Glissando din Timiş, cu afaceri de 160 mil. lei, va finaliza în 2021 o nouă fabrică de îngrăşăminte şi pesticide, pe 5.000 mp, în care investeşte peste 1,5 mil. euro

Citeaza

„Premisele de business pentru anul 2021 sunt bune în momentul de faţă, culturile de toamnă arată bine, preţul cerealelor este cel mai bun din ultimii zece ani“

Ioan Bianu, proprietarul şi unul din­tre fondatorii grupului timişorean de agrobusiness Glissando, care din 2020 a înce­put să pro­ducă şi igie­ni­zante, spu­ne că în primăvara anului viitor va înce­pe să fabrice îngrăşă­minte şi pesti­ci­de într-o nouă unitate de producţie, ce se va întinde pe o su­prafaţă de peste 5.000 mp, mai mult decât dublă faţă de suprafaţa unităţii actuale, de 2.000 mp.

„În 2021 compania noastră va îm­pli­ni 30 ani de activitate. Sunt puţine busi­nes­suri începute în anii ’90-’91, care acum sunt la nivelul nostru şi care au re­uşit să rămână pe piaţă. Anul viitor vom finaliza o nouă unitate de producţie si­tuată în Timişoara, investiţie de peste 1,5 mil. euro care ne va creş­te capacitatea de pro­ce­sa­re semni­ficativ“, a spus pentru ZF Ioan Biianu.

Afacerile întregului grup Glissan­do sunt operate pe mai multe entităţi juri­di­ce: Glissando SRL, Tellurium Che­mi­cal Co SRL, Confmet SA şi Glissando Gar­den Center SRL. În 2019, Glis­san­do SRL, cea mai mare companie din grup, a înregistrat venituri de aproape 120 mil. lei (circa 25 mil. euro), potrivit da­telor de la Ministerul de Finanţe. La nivel de grup, afacerile cumulate au fost anul trecut de peste 160 mil. lei, con­form calculelor ZF pe baza datelor publice.

[Pablo]

Producătorul român de îngheţată Ice Dyp Balas din Timiş, cu afaceri de 50 mil. lei, a cumpărat o fabrică de îngheţată artizanală din Harghita

Citeaza

Compania are în gamă peste 60 de sortimente de îngheţată, care sunt distribuite în reţelele de magazine Kaufland, Carrefour şi Profi. Vasile Balaş, acţionar Ice Dyp Balas: „Noua fabrică de la Cărpiniş, inaugurată recent şi fabrica achiziţionată din Harghita însumează peste 170 tone pe zi cu 14 linii de producţie.“

Producătorul român de îngheţată Ice Dyp din judeţul Timiş, controlat de Vasile şi Maria Balaş, cu o cifră de afaceri de peste 49,7 milioane de lei în 2019, intră pe piaţa îngheţatei artizanale, după ce a achiziţionat fabrica companiei Ati Cream, din judeţul Harghita, cu venituri de doar 3 milioane de lei anul trecut. Reprezentanţii companiei nu au dorit să menţioneze valoarea tranzacţiei.

„Anul 2020 a fost un an propice dezvoltării, a fost anul în care am pornit o nouă fabrică de îngheţată, una dintre cele mai mari şi moderne din Estul Europei, ce a însemnat o investiţie totală de peste 9 mil. euro. În plus, am achiziţionat o fabrică de în­ghe­ţată artizanală din judeţul Har­ghita, Ati Cream, şi astfel acoperim toate tipurile de îngheţate consumate de români şi nu numai. Noua fabrică de la Cărpiniş, inaugurată recent şi fabrica achiziţionată din Harghita însumează peste 170 tone pe zi cu 14 linii de producţie“, spune Vasile Balaş, acţionar Ice Dyp Balas.

[dan.s]

Ceva spalatorie drive-in pe strada din dreapta intersectiei cu viitorul Kaufland/Prima Shops:

Thumbnail atasat

• 
•