[raducu]

ℹ️ Moldova Nouă, Oravița și Bocșa legătură rutieră directă către autostrada A1!


Așa cum ne-a obișnuit, atent la orice discuții și foarte activ în mediul online, precizează într-o postare pe Facebook, Romeo Dunca președintele CJ Caras-Severin:
“Apropo, știați că lucrăm la o HCJ prin care dorim să introducem la finanțare în parteneriat cu CJ Timiș, Primăria Timișoara, CJ Caraș Severin și Reșița două proiecte pe mare infrastructură? E vorba de trenul rapid Timișoara Reșița și Drumul Expres Topolovăț-Buziaș – Bocșa – Oravița-Moldova Nouă”

Pentru Caraș Severin, acest Drum Express de numai 140 de km, este de o foarte mare importanță. Județul ar avea parte de o enormă creștere și dezvoltare pe toate palierele cum ar fi, transportul naval și rutier, turismul și chiar industria. Vorbim despre viitor, despre accesul investitorilor din zona portul Moldova Veche, despre speranța și încrederea că #sepoate.

Conform declarației sale, proiectul va fi pus pe ordinea de zi a Consiliului Județean, pentru dezbatere și aprobare.

Aceasta postare a fost editata de raducu: 14 noiembrie 2020 - 14:39

[corco]

Sincer ma asteptam la o renastere o data cu pozitiile lui Romeo Dunca si Alin Nica, o apropiere normala Timisoara-Resita. In ultimii ani au lipsit proiectele mari si chiar o viziune comuna de dezvoltare a Banatului.
Acum este evidenta apropierea Arad - Oradea prin proiectul drumului expres dar si a politicilor economice comune in Crisana, nu inteleg de ce nu apare un proiect de aceasi anvergura, un nou drum expres intre cele doua municipii in Banat, autostrada spre Belgrad este din alt film, va fi doar o descarcare la Voiteg, nu rezolva mai nimic.

Aceasta postare a fost editata de corco: 14 noiembrie 2020 - 20:47

[Pablo]

Nu ar fi o abordare mai coerentă să ducă la bun sfârșit proiectele deja începute și cuprinse în MasterPlan-ul General de Transport: coridorul feroviar până la Calafat, autostrada A6, modernizarea și dotarea aerobazei de la Caransebeș, extinderea portului de la Moldova Nouă? Dacă ne disipăm în toate direcțiile s-ar putea ca în final să nu ne alegem cu nimic.

Până una-alta, prioritățile actuale ale vestului țării sunt completarea lotului 2 din Lugoj-Deva și finalizarea A3, nu impunerea acestor rute express.

Aceasta postare a fost editata de Pablo: 19 noiembrie 2020 - 09:24

[corco]

@Pablo, ma refer la proiectele care pot fi pregatite de autoritati dupa modelul Arad-Oradea, la nivel proiect tehnic, expropieri, chiar depunere spre finatare pe fonduri europene decizia de finantare poate veni de la ADR Vest.
Ma refer la o conexiune rapida de tip drum expres pe cea mai scurta distanta Timisoara Resita strict pentru a creste dezvoltarea ambelor municipii prin scurtarea distantei si a timpului de transport, Timisoara cu beneficii in industrial resp Resita turistic si logistic.
Proiectele de care ai amintit sunt mult prea indepartate in timp, 30-40de ani din perspectiva optimista, toate tin de minister, ajungi sa traiesti doar cu speranta.
Acest nou drum expres va stabiliza zona economica Banat ca o entitate mixta cu potential urias, industrial si turistic.

[Pablo]

corco, la 15 noiembrie 2020 - 19:39, a spus:

@Pablo, ma refer la proiectele care pot fi pregatite de autoritati dupa modelul Arad-Oradea, la nivel proiect tehnic, expropieri, chiar depunere spre finatare pe fonduri europene decizia de finantare poate veni de la ADR Vest.
Ma refer la o conexiune rapida de tip drum expres pe cea mai scurta distanta Timisoara Resita strict pentru a creste dezvoltarea ambelor municipii prin scurtarea distantei si a timpului de transport, Timisoara cu beneficii in industrial resp Resita turistic si logistic.
Proiectele de care ai amintit sunt mult prea indepartate in timp, 30-40de ani din perspectiva optimista, toate tin de minister, ajungi sa traiesti doar cu speranta.
Acest nou drum expres va stabiliza zona economica Banat ca o entitate mixta cu potential urias, industrial si turistic.

Corco, proiectele de care tu vorbești intră într-un orizont de implementare neestimat. Ce faci? Lași ditamai coridorul IV fără 9 km lipsă de drum și Autostrada Transilvania terminându-se în câmp? Nu te mai hrănii cu iluzii, că vei trăi doar decepții în viață. Crezi că e nevoie să-mi enumeri beneficiile care le poate aduce infrastructura în toate sectoarele economice? Procedural, înainte de toate, Ministerul întocmește studii de trafic care determină fezabilitatea și sustenabilitatea finanțării. Și repet, e de neconceput că vor fi priorități înaintea celor stabilite în MasterPlan, a proiectelor de mai sus precum și a centurii București, A7 Ploiești-Ungheni, Sibiu-Pitești și Comarnic-Brașov. Țin să menționez că sunt doar realist.

Aceasta postare a fost editata de Pablo: 15 noiembrie 2020 - 20:48

[ioio_viola]

proiectele mici pot fi realizate si fara implicarea de la centru si sunt foarte necesare. nu trebuie sa faci nu stiu ce drumuri de la 0, se pot reabilita + largi cele existente la 2+1 sau chiar 2+2 unde e loc. Buzias - Bocsa chiar e un traseu fain si se poate largi unde e cazul.

[corco]

@Pablo, prioritatile din Master plan care au legatura cu infrastructura mare, pe culoarele europene de transport, A1, A6, etc
nu pot fi influentate de alte proiecte auxiliare.
Un posibil drum expres Timisoara - Resita ar fi posibil dupa modelul Arad -Oradea, sa se alinieze cele 2 consilii judetene si municipii sa ajunga la un accord comun si sa supuna acest drum pentru finantare printr-un program regional de transport, de asta spuneam ca finantarea poate veni prin ADR Vest, dar nu exclud nici finantare prin progamele de infrastructura mare derulate la nivel national.
Ce conteaza cel mai mult in opinia mea este construirea unui model de dezvoltare la nivelul regiunii istrice Banat care sa sustina interesul comun al comunitatilor.
Se contureaza astfel de modele in Crisana(Arad-Oradea), Maramures(Satu Mare-Baia Mare), Muntenia(Buzau- Braila),si nu sunt singurele.

[Elphax]

de fapt poate ar fi nevoie doar de un DX de la Resita la Voiteg pentru ca ruta Timisoara-Moravita este in pregatire, DX sau Autostrada. Problema pt Resita este bucata pana la Berzovia unde este relief greu si drumul trece mai mult prin localitati. Si atunci o alta posibilitate ar fi o legatura rapida spre Lugoj, ceva mai scurta. Pentru ca pet Buzias - Topolovat este destul de greu sa convingi pe cei de la Timis sa faca asa o investitie

Aceasta postare a fost editata de Elphax: 16 noiembrie 2020 - 18:07

[raducu]

http://www.sportulsa...A1Wbfbx_1lK2FGs

DRUM EXPRES între Jibou și Baia Mare!?


Reprezentanții autoritățile județene din Sălaj și Maramureș s-au întâlnit azi la Baia Mare pentru primele discuții despre construirea unui drum expres – drumuri construite în zonele unde normele de autostradă nu pot fi îndeplinite -, într-un proiect îndrăzneț în valoare de 350 de milioane de euro, finanțat tot din bani europeni

Președintele Consiliului Județean Sălaj, Dinu Iancu Sălăjanu, s-a întâlnit astăzi, la Baia Mare, cu președintele Consiliului Județean Maramureș, Ionel Bogdan, pentru a discuta despre proiectul viitorului drum expres Baia Mare – Jibou, care va fi realizat în cadrul unui parteneriat între cele două administrații.

”Îi mulțumesc colegului meu Ionel Bogdan, președintele Consiliul Județean Maramureș, pentru invitație și pentru deschiderea arătată față de implementarea proiectelor de infrastructură rutieră, care vor duce cu siguranță la dezvoltare economică și bunăstare pentru sălăjeni și maramureșeni. Proiectul drumului expres Baia Mare – Jibou este doar un prim pas spre o colaborare de lungă durată a celor două administrații liberale. De asemenea, vreau să-i mulțumesc ministrului Transporturilor, domnul Lucian Bode, pentru susținerea acestui proiect”, precizează președintele Consiliului Județean Sălaj, Dinu Iancu Sălăjanu.

În prima fază va fi aprobat parteneriatul dintre cele două județe discutat astăzi, în ședințele celor două consilii județene, apoi va fi depusă cererea de finanțare pentru realizare din fonduri europene a studiului de fezabilitate estimat la circa 3,5 milioane de euro.

În faza următoare, proiectul evaluat la aproximativ 350 de milioane de euro urmează să fie finanțat tot din bani europeni, prin Planul Național de Relansare și Reziliență.

Aceasta postare a fost editata de raducu: 19 noiembrie 2020 - 10:08

[raducu]

https://www.facebook...infrastructura/

O veste proastă vine dinspre drumul expres Craiova-Pitești: Curtea de Apel București obligă CNAIR să anuleze contractul semnat în septembrie cu UMB pentru tronsonul 4 (cei 31,8 km dinspre Pitești)! Vedeți decizia aici: https://bit.ly/3pEwErR.
După câștigarea tronsoanelor 3 și 4 Slatina-Pitești de către UMB în iunie, o serie de competitori de la licitație au depus contestații. Acestea au fost respinse în primă instanță de către Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor. Compania de Drumuri nu a mai așteptat deciziile definitive de la Curtea de Apel și a semnat cele 2 contracte de proiectare și execuție cu UMB.
Săptămâna trecută a venit decizia definitivă pentru tronsonul 3, menținând UMB pe poziție. Însă Curtea de Apel a judecat diferit pe tronsonul 4, anulând contractul semnat semnat de CNAIR cu UMB și obligând Compania de Drumuri să reevalueze oferta UMB (cifra de afaceri, capacitatea economică, experiența similară în proiectare, prețul neobișnuit de scăzut pentru organizarea de șantier, punctajul pentru personalul aferent proiectării sau pentru perioada de garanție suplimentară), precum și ofertele celorlalți competitori implicați în contestații.
În urma acestei decizii este greu de crezut că proiectarea pe tronsonul 4 va putea fi finalizată până în primăvara anului următor, astfel încât lucrările să poată începe în forță odată cu deschiderea sezonului în construcții. CNAIR trebuie să reevalueze extrem de rapid ofertele, astfel încât să avem până la finalul anului câștigătorul acestei licitații.

[raducu]

https://zdbc.ro/auto...xNEd6lJHWNHA78A


Autostrada Moldova A7, Ploiești-Bacău-Pașcani-Siret, pe lista marilor proiecte pe care România vrea să le finanțeze prin programul NextGenerationEU

Autostrada Moldova A7, Ploiești – Buzău – Focșani – Bacău – Pașcani – Suceava – Siret, apare în schița planului realizat de guvern pentru cheltuirea acestor 30,4 miliarde de euro, bani alocați prin mecanismul de redresare numit NextGenerationEU în plus față de bugetul multianual de circa 48 miliarde euro.

România trebuie să trimită în noiembrie la Comisia Europeană un Plan Național de Recuperare și Reziliență (PNRR), care trebuie aprobat înainte de a fi pus în practică.

Proiectele trebuie să urmărească marile linii trasate de UE (digitalizare, protecția mediului, creșterea capacității de reziliență, reforme structurale).

Draftul prezentat de G4Media.ro a fost discutat chiar astăzi la Cotroceni de președintele Iohannis și mai mulți membri ai guvernului. Sunt așteptate modificări ale documentului.
Obiective majore inclus în plan:

Autostrada Lugoj-Deva (Sector E + rest sector D): 330 milioane euro, 13,5 km
Autostrada de centura Nord București: 960 milioane euro, 49,6 km
Autostrada Ploiești – Buzău: 380 milioane euro, 65 km
Autostrada Buzău – Focșani: 420 milioane euro, 72 km
Autostrada Focșani – Bacău: 640 milioane euro, 109,3 km
Autostrada Bacău – Pașcani + Legătura la Piatra Neamț: 865 milioane euro, 81,2 km
Autostrada Pașcani – Suceava – Siret: 638 milioane euro, 101,5 km
Autostrada Transilvania (cu Meseș P. Sălaj.-Nușfalău) + Pachet conectivitate Cluj (Gilău – Apahida): 2,17 miliarde euro, 170,72 km

Autostrăzile A13 Brașov – Bacău și A8 Iași-Târgu – Mureș nu apar în document, însă A13 este menționată în legătură cu alte drumuri de legătură:

Miercurea Ciuc – Sf. Gheorghe – A13
Vaslui – Bacău – DX5/A13
Sfântu Gheorghe (Chilieni) – Chichiș – A13

Aceasta postare a fost editata de raducu: 19 noiembrie 2020 - 10:41

[raducu]

https://www.newsbuco...2R_mX1LFFXyXLR0

Autostrada Siret-Pașcani și drumul expres Suceava-Botoșani, între proiectele propuse să fie finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență finanțat cu 30 de miliarde de euro prin împrumut și granturi de la UE

Autostrada Siret-Pașcani și drumul expres Suceava-Botoșani se află între proiectele propuse să fie finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență finanțat cu 30,4 miliarde de euro de Uniunea Europeană.
Cei 30,4 miliarde de euro sunt destinați instrumentului de finanțare „Mecanismul de redresare și reziliență” structurați sub formă de granturi 13,7 miliarde de euro și sub formă de împrumuturi 16,6 miliarde de euro.
Aceste fonduri vor trebuie cheltuite în următorii patru ani.
Potrivit G4Media.ro care a consultat o schiță a planului realizat de guvern pentru cheltuirea acestor 30,4 miliarde de euro între investițiile vizate se se numără mai multe sectoare de autostradă, metroul din Cluj, două magistrale de metrou din București, spitale și depozite regionale de medicamente și alimente.
Între obiectivele majore înscrise în plan este inclus proiectul autostrăzii Pașcani – Suceava – Siret în valoare de 638 milioane euro pe 101,5 km.
La categoria alte investiții rutiere este inclus drumul expres Suceava-Botoșani-DX 5.
Planul prevede și 546,45 km de variante ocolitoare și drumuri de legătură la rețeaua primară cu un buget estimat de 760 milioane de euro.

PNRR mai prevede și investiții în infrastructura feroviară și cea de metrou.

Totodată, sunt prevăzute investiții de 6,5 miliarde euro în proiecte care să adreseze problema schimbărilor climatice, investiții de 2,3 miliarde de euro în proiecte de mediu, investiții de 1,55 miliarde euro în Energie, investiții de 1,8 miliarde euro în proiecte de Eficiență energetică, investiții în Mobilitate urbană – 3,6 miliarde de euro, investiții în sănătate- 1,85 miliarde de euro, investiții în Educație-1,05 miliarde euro, investiții în Mediul de afaceri – 3,8 miliarde de euro, investiții de 275 milioane de euro în Cercetare și inovare și investiții de 700 milioane euro în Digitalizare, dar și investiții de 310 milioane de euro pentru Reziliență în fața unor pandemii sau fenomene naturale.

[Pablo]

Președintele CJ Timiș și consulul Serbiei la Timișoara, sprijin reciproc pentru autostrada care va lega Timișoara de Belgrad

Președintele Consiliului Județean Timiș Alin Nica a avut marți, 17 noiembrie, o întâlnire cu consulul general al Serbiei la Timișoara, Vladan Tadic. Au discutat despre autostrada Timișoara-Moravița-Pancevo, sporirea capacității punctelor de frontieră și reluarea traficului feroviar de călători între Serbia și România.

Citeaza

În prezent, studiul de fezabilitate, care trebuie realizat în 32 de luni, a primit finanțare de peste 10 milioane de lei, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020. Nica și Tadic „au convenit asupra oferirii de sprijin reciproc în implementarea proiectului autostrăzii ce va lega Timișoara de Belgrad, o șansă majoră de dezvoltare economică și socială a întregii regiuni”, după cum transmit reprezentanții Consiliului Județean Timiș.

Cei doi au convenit că se va colabora pe solicitarea venită din partea sârbă de sporire a capacității trecerii punctului de frontieră Lunga – Nakovo, pentru permiterea accesului traficului greu, cu autobuze și camioane, fapt ce ar descongestiona celelalte căi de acces. S-a vorbit și despre necesitatea reluării traficului feroviar de călători pe rutele Jimbolia – Kikinda și Stamora Moravița – Vârșeț.

„Un alt punct important al discuțiilor ține de necesitatea reluării traficului feroviar de călători pe rutele Jimbolia – Kikinda și Stamora Moravița – Vârșeț. Ambele părți au convenit că este nevoie a se lucra încă de pe acum la acest proiect, pentru a-l putea vedea materializat în momentul în care contextul epidemiologic se va îmbunătăți, iar călătoriile vor fi reluate la un nivel ridicat. Legăturile țării vecine cu Timișul sunt puternice, în contextul apropierii culturale, dar și al prezenței cetățenilor sârbi. Mai mult de jumătate din minoritatea sârbă din România se regăsește în județul nostru. De asemenea, cele două părți au accesat proiecte importante împreună, precum cele de reparare a infrastructurii de navigație a canalului Bega și de punere în valoare a siturilor arheologice Parța și Majdan”, transmite CJ Timiș.

[Pablo]

Lista completă a drumurilor și autostrăzilor pe care vrea să le facă Guvernul PNL. O regiune și câteva județe, vizate cu precădere

Citeaza

- 660 Km de autostradă: 320 km din Autostrada A7, Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău-Pașcani;
- 160 Km din Autostrada Transilvania;
- 43 Km din Autostrada Pitești-Sibiu;
- 100 Km Autostrada de Centură a Bucureștiului (Sud și Nord);
- 24 Km din Autostrada Sebeș-Turda Lotul 2;
- 310 Km Drum expres: 121 Km din Drumul Expres Craiova-Pitești;
- 13 Km Drumul Expres Brăila-Galați;
- 100 km Drum Expres Buzău-Brăila;
- Drum expres Timișoara-Moravița – 60 Km;
- Drumul expres Dr. Tr. Severin-Caransebeș -Lugoj (142 km) la care se adaugă coridorul transfrontalier Dr. Tr. Severin-Calafat (72 km), parte din coridorul de conectivitate a proiectelor din cadrul Inițiativei celor 3 Mări;
- demarăm lucrările la: Autostrada Nordului; Autostrada Ploiești-Comarnic-Brașov;

[MHN]

Ar fi interesant să intre în pregătire și alte sectoare, cumva de rezervă (gen Lugoj - Caransebeș și altele mai spre Severin & Calafat), în caz că va fi ratată finanțarea pe unele dintre cele enumerate deja.

[ioio_viola]

pare sa fie la penultima pozitie. oricum, portiunea Lugoj Caransebes Orsova se poate rezolva usor prin largirea la 4 benzi a actualului drum, centuri ocolitoare la toate satele de pe traseu si cu parapet pe mijloc.

[Pablo]

MHN, la 25 noiembrie 2020 - 12:44, a spus:

Ar fi interesant să intre în pregătire și alte sectoare, cumva de rezervă (gen Lugoj - Caransebeș și altele mai spre Severin & Calafat), în caz că va fi ratată finanțarea pe unele dintre cele enumerate deja.

A6 e Coridorul Pan-European IV iar A7 Coridorul Pan-European IX. Coridoarele au un mecanism european prioritar de finanțare dedicat denumit Connecting Facility Europe (CEF Funds). Ei doar au început cu sectoarele de drumuri aflate în execuție (așa cum e și firesc).

[MHN]

@ioio, am fost indus în eroare de denumirea drum express în loc de A6.

@Pablo, mulțumesc pentru explicații.
Am auzit ceva despre ele și despre CEF, succesorul programului TEN-T parcă.
Dacă-mi aduc bine aminte, schimbarea de denumire a avut loc prin 2014, de când cu INEA.

[Pablo]

TEN-T este de actualitate și reprezintă rețeaua trans-europeană de transport (the TEN-T Network). CEF reprezintă mecanismul european prin care aceste rute ale rețelei sunt finanțate.

[MHN]

Mda, pentru mine sunt neclare aceste denumiri.
Cam asta am înțeles eu:

• INEA (fostă TEN-T EA până în anul 2013) pare-se a fi agenția responsabilă la nivelul Comisiei Europene
  
• TEN-T a fost până în 2013 (inclusiv) denumirea programului agenției TEN-T EA dar și a rețelei europene de transport, iar după 2014 a rămas strict denumirea rețelei
  
• CEF a devenit denumirea programului din 2014 încoace, în locul TEN-T

Până la urmă nu are mare importanță cum le denumesc ei sau dacă am înțeles eu bine.
Important e să se facă treabă. Și bună.