Mentionez de la bun inceput ca textul nu imi apartine.
Autor : 060-EA078 (George Tofan)
Sursa :
http://www.forumtren...8p20-060-ea-001
La data la care a suferit teribilul accident de la Augustin avea adunati cam 4.500.000 km pe reteaua CFR, ceea ce ma face acum sa afirm ca in cazul in care ar fi fost in viata si azi, este posibil ca ea sa fi fost detinatoarea recordului de kilometri si nu 41-0004. Pe cei de pe locomotiva electrica, care se aflau in acea zi in servici cu ea i-am cunoscut personal. Din nefericire, intre timp mecanicul ajutor a decedat in 2008, iar mecanicul titular de la 001, a plecat din CFR. Din respect pentru ambii n-am sa le divulg identitatea aici insa pot sa asigur pe oricine de calitatea exceptionala a caracterelor celor doi. Interesant este ca in ziua accidentului, locomotiva la tractiune trebuia sa fie nimeni alta decat 240. Intamplarea face ca, cu o zi inainte aceasta sa fie retinuta in depou pentru suspiciuni de fisurare a unui fus de osie, asa ca s-a procedat la indrumarea in parcurs a locomotivei 001, care era rezerva. In mod obisnuit 240 ar fi avut prezentare in gara pentru a schimba masina R 23 care se apropia de la Bucuresti.
Este trimisa asadar EA-001 in servici la rapidul "Orient Express" 23, urmand sa se intoarca, cu perechea sa, 24 a doua zi dimineata. La acea data, se faceau doua schimburi de masini la acele garnituri, unul in Brasov, iar celalalt in gara la Simeria. Dimineata, pe 21 august, la ora 5:20, locomotiva EA-001, pleaca in ultima sa cursa cu cele 18 vagoane ale rapidului parizian. Ca o ironie a sortii ea se afla in ultima luna de servici. Documentele de arhiva au scos la iveala ca, in luna septembrie ar fi trebuit sa efectueze reparatie generala (RG). Avea in spate peste 26 de ani de servici ireprosabili la calea ferata, fara niciun incident major, si cu doar 9 defecte care au necesitat inlocuire in parcurs.
Tehnica limitata cu care era dotata sectia respectiva la acea vreme, o serie de ambiguitati intre personalul de miscare combinate cu incalcari flagrante ale instructiilor de semnalizare. Sectia Brasov-Sighisoara nu era dotata pe atunci cu semnalizare BLA, asadar circulatia se facea, ca pe orice alta sectie cu semnalizare clasica, pe baza principiului de cale libera intre cele doua statii. Cu putin timp inainte ca rapidul 24 sa tranziteze statia Augustin, este expediata catre statia Apata masina de manevra LDHC 80-0601 a statiei Augustin pentru a o transporta pe casiera statiei, care locuia in Apata. Conform convorbirii telefonice dintre IDM celor doua statii, DHC-ul trebuia sa stationeze in Apata pe o alta linie decat directa, pana ce rapidul 24 tranzita aceasta gara.
DHC-601 ajunge in statia Apata si este expediata inapoi catre Augustin, pe acelasi fir pe care a venit. Intre timp R 24 tranziteaza cu viteza statia Augustin. Este anuntata catre Apata expedierea rapidului, fara a se primi vreun raspuns. Din acest motiv, IDM din statia Augustin avizeaza echipa mecanicilor de pe EA-001 ca in statia Apata s-ar putea sa existe anumite probleme, iar cei din urma incearca la randul lor fara succes o convorbire prin RTF cu statia Apata. Inainte de halta Ormenis, intr-o curba, avand o viteza de ~110 Km/h, cei de pe trenul rapid observa apropierea in sens opus, pe acelasi fir cu ei, a locomotivei diesel-hidraulice si efectueaza franare de urgenta, deconecteaza fortat locomotiva de la retea si fug catre postul din spate. Cei de pe DHC-ul de manevra observa prea tarziu apropierea garniturii, recurg la randul lor la franare de urgenta, insa fara a avea un prea mare efect. Coliziunea se produce, la o viteza de ~100 Km/h a trenului rapid, si ~ 80 KM/h a locomotivei diesel.
Ca un haz de necaz, daca ar fi avut loc in zilele noastre, coliziunea in mod sigur ar fi fost evitata, dat fiind ca limita de viteza acum in acea zona este 50, iar franarea rapida la EA+18 vagoane are ca efect oprirea in max 50-60 m.
Multi au afirmat de-a lungul vremii ca principalii vinovati sunt cei de pe LDH, invocand ca motiv ca au acceptat expedierea desi cunosteau planul de mers, respectiv ca rapidul trebuia sa se apropie. Ca tractionist pot sa spun ca nu mecanicul este cel care hotaraste pe ce linie circula, cand circula si cum circula. El este pus sa conduca locomotiva in conditii de siguranta a circulatiei, iar cei de la miscare sunt obligati sa-l informeze cu privire la conditiile de circulatie care depind de infrastructura si planul de mers. Expedierea unui vehicol feroviar dintr-o statie se face de catre IDM in deplina cunostinta de cauza, avandu-se in vedere timpii de mers intre statii, planul de mers si viteza de deplasare, precum si tot restul de conditii impuse de SC. Daca IDM din Apata a considerat ca expedierea locomotivei nu pericliteaza siguranta circulatiei si nu pune in dificultate respectarea planului de mers a celorlalte trenuri din parcurs, a expediat-o iar mecanicul a plecat. De asta consider ca mecanicii de pe LDH sunt mai putin vinovati. Desigur ca in timpul anchetei s-a cautat permanent aruncarea vinovatiei asupra lor. Sigur, mentalitate romaneasca : intotdeauna mortul e de vina.
Cei de pe LDH n-au franat la timp deoarece vizibilitatea era redusa. In locul in care a avut loc coliziunea, inainte erau niste plopi foarte desi si foarte inalti care impiedicau vizibilitatea liniei dincolo de curba. Coliziunea a fost chiar inainte de statia Ormenis intr-o curba destul de inchisa. Acum este vizibilitate mai buna, deoarece intre timp, o parte din vegetatie a disparut. Cei de pe EA au franat cam cu aproximativ 200 m distanta de LDH, distanta oricum insuficienta la viteza de 110 cat avea. LDH-ul avand procent de franare mult mai mic decat garnitura, avea deci un drum de franare mai lung.
Coliziunea a avut ca efect distrugerea integrala a celor doua locomotive, decesul personalului de pe DHC, ranirea grava a 13 calatori, rasturnarea primelor 4 vagoane din componenta rapidului ( o parte a grupei de Budapesta ), avarierea integrala a sinei si terasamentului C.F. pe o distanta de cca 200 m, ruperea a 3 stalpi de electrificare si inchiderea sectiei de circulatie intre Brasov si Sighisoara. Au fost necesare doua saptamani pentru refacerea infrastructurii feroviare in vederea circulatiei in aceleasi conditii de siguranta. La fata locului au sosit atunci trei trenuri macara ( doua de mare tonaj, si una de tonaj mediu), utilaje ale ramurii de linii, 5 locomotive de ajutor, precum si salvare, pompieri si politie. Locomotiva de manevra a fost taiata la fata locului si incarcata in doua vagoane Eacs, cu destinatia "Centrul de Colectare si Reciclare Fier Vechi Brasov ( actual Remat), iar locomotiva EA-001 a fost repusa pe sine cu ajutorul a doua boghiuri false, intentionandu-se readucerea in depoul de domiciliu. Din cauza deformarii majore a cutiei sale, epava s-a rasturnat de doua ori in drumul catre casa, odata in linie curenta, a doua oara pe macaze la intrare in gara Brasov dinspre curenta Stupini. A stat intr-o anexa a sectiei RL a depoului Brasov pana in 1991 cand a fost si ea casata. A fost momentul in care steaua sa a apus pentru totdeauna.
La scurt timp dupa accident, dupa convertirea in locomotiva clasica a EB-ului 001, aceasta a ajuns din nou in circulatie...in mod ciudat cu numarul 41-0001-2. Foarte multi au crezut atunci ca 001, cea care zacea in depou pana nu demult a fost reparata si ca totul s-a uitat. Ulterior a urmat o serie de renumerotari cauzate de fel si fel de incidente prin care au fost implicate mai multe locomotive. Poate putin ironic, astazi, 001 este nimeni alta decat tot o locomotiva din Suedia, si anume, initiala 060-EA-009. Desigur ca nimic nu se va putea compara cu 001 originala, insa cel putin in amintirea sa este bine ca mai exista, cel putin formal, locomotiva 001.
Sunt mult mai multe de spus despre aceasta locomotiva, care din pacate, tot mai putini si-o amintesc. Din ce in ce mai putini is mai amintesc de locomotivele care au scris istorie la CFR. EA-001, as putea sa spun ca este nu doar capul de serie, ci si inceputul unei noi ere la CFR, era care a schimbat cu totul istoria acestei institutii, nu doar una dintre cele mai bune locomotive electrice din lume, ci si reperul unei revolutii tehnologice in materie de tractiune feroviara, si in mod sigur, nu doar una dintre emblemele CFR, ci si simbolul unui succes si a unei pagini frumoase, dedicate tractionistilor din CFR.