Iata, al cinci-lea an consecutiv a fost organizata regata de pe Bega, in Banatul sarbesc...
Evenimentul a avut loc in 19 septembrie...
In reportaj se pomeneste de cateva ori despre redeschiderea navigatiei pe Bega, despre reabilitarea celor doua ecluze de pe partea sarbeasca (Klek si Itebej), cea de langa granita nefiind deschisa din 1968 de cand s-a inchis navigatia pe partea romaneasca....
Iata, se apropie termenul scadent pentru vaporase...
Citeaza
Valuri in mijlocul iernii, la Timisoara. Vaporasele ‘sparg gheata’ pe Bega!
24 noiembrie, 2015 - 04:38 PMAutor: Liliana Iedu
TIMISOARA. Mult-asteptatele vaporase care vor circula pe Bega vor sosi, cu siguranta, anul viitor. Primul dintre cele sapte vaporase ar putea fi adus la sfarsit de ianuarie, inceput de februarie, adica in plina iarna.
Din lotul de 7 vaporase, unul va sosi mai repede pentru ca Primaria Timisoara sa poata achita un avans pentru restul de sase.
Insa mi-a atras atentia urmatorul paragraf din articol...
Citeaza
Pe teritoriul administrativ al Municipiului Timisoara canalul Bega are o lungime de 10,60 km in profil transversal, latimea canalului la oglinda apei fiind de 30-45 m, iar la nivelul fundului de 15-20 m.
Oi avea eu ochii deformati? O latime de 30-45 m eu n-o vad pe Bega! Pe fundul apei n-am fost si ca atare nu stiu!...
Fiind pescar pe bega, am masurat-o cu un fir special si astea sunt valoriile "oficiale":
De la un mal la altul:
-De la uzina pana la curba din Maria: 18 - 22m;
-De la podul de fier din Maria mai departe: 25 - 30m;
-"bucla" (largirea) de la solventul: 77m.
Adincimea variaza foarte mult: 1,7 - 6,3 m ; daar.., pe substrat mai exista si gropi mari ( firul unui prieten, care a masurat intr-un loc ( nu stiu unde ), era de 23m si nu ajungea la substrat )
Aceasta postare a fost editata de dan.s: 25 noiembrie 2015 - 19:22
Masurat pe Google Earth, in zona Flora ar fi cam 30 de metri, desigur ca zona navigabila e mult mai ingusta. Mai scriam anterior ca modelul constructiv (catamaran) avantajeaza ambarcatiunile de acest tip, pescajul fiind mic.
Florin.B RATT, la 26 noiembrie 2015 - 00:06, a spus:
Masurat pe Google Earth, in zona Flora ar fi cam 30 de metri, desigur ca zona navigabila e mult mai ingusta. Mai scriam anterior ca modelul constructiv (catamaran) avantajeaza ambarcatiunile de acest tip, pescajul fiind mic.
Da, si doar in aceasta zona avem latime cea mai mare de pa cuprinsul orasului. In rest latimea scade semnificativ!...
@ cstm
Era vorba in articol de latimea la fundul canalului de 15-20 m si nu de adancimea lui...
Sper ca inainte de inaugurarea trasportului in comun pe Bega, Politia Locala va atentiona locatarii de pe str. Timocului sa isi demoleze cotele din curte, ce altefl vor oferi o priveliste "minunata" calatorilor si potentialilor turisti. Oricum ele sunt f vizibile inclusiv de pe maulu celalalt, de pe Splaiul Penes Curcanu.
Aceasta postare a fost editata de rockrider: 27 noiembrie 2015 - 23:04
Am observat ca cele mai multe cotete se gasesc in curtea imobilului din str. Timocului nr.11, situat in ansamblul urban Fabric (I). E clar ca sunt constructii improvizate si sub sanctiunea unor eventuale amenzi locatarii imobilului le-ar demola rapid. Referitor la restul constructiilor, o eventuala demolare ar presupune avize de la Directia de Cultura si Patrimoniu, etc. Nimic imposibil, ci doar un demers de durata.
In poza a II-a vad o amenajare a unui trotuar pe linga o ruina, cam cum s-ar cere pe linga ruina aia din Timisoara. Dar pe alt subiect tocmai despre ruina aia se discuta ca a inceput sa fie reparata.
Observati lipsa balustradelor pe sute de metri lungime si mai ales lipsa digurilor...Nici in Timisoara nu sunt necesare digurile pentru ca nivelul apei este controlat la stavilarul de la Sanmihaiu Roman, stavilar care in aceasta perioada este scos din functiune in vederea reparatiilor capitale insa aceste reparatii, desi au fost incepute, au fost oprite in urma cu 5-6 ani de zile din motive doar de bojin stiute....
In Timisoara s-au construit digurile din cauza costurilor prea mari de indepartare a pamantului rezultat din urma sapaturilor la canal...Si atunci pamantul dislocat din canal a fost imprastiat pe maluri si batatorit pentru a forma diguri...Cel putin aceasta este parerea mea pentru ca explicatia cu apararea de inundatii pe vatra orasului pica din start...
Iarasi ma intreb cu ce am gresit de m-am nascut pe aceste meleaguri unde mai mult se strica decat se construieste, iar cand se construieste ceva,se construieste dupa proiecte proaste, se construieste prost calitativ iar licitatiile acelor putine initiative de construire sunt adesea atacate in instante si astfel se intarzie si mai mult punerea lor in aplicare...
Se poate vedea in filmulet ca pe langa ecluzele vechi exista si ecluze nou-construite, ecluze duble si toate in stare de functionare, panouri informative iar la cativa metri (intre 5 si 10) de canale exista locuinte sub forma de diverse blocuri fara pericol iminent de inundare...
Dar n-ar exista tembelii cu spray-uri care fac nu stiu sa faca decat mazgaleli pe orice, lucrurile ar arat si mai bine!
In contextul in care la noi a fost de curand astupata o balta in apropierea mall-ului din Sagului (si) din cauza numarului mare de tantari, ma intreb cum rezista londonezii la tantari avand in vedere numarul marit de canale pe langa acsele lor?...
Acelasi documentar, partea a II-a...
...si a III-a...
LE Ma miram ca n-am vazut nici un biciclist pedaland pe maluri! Iata ca la minutul 5:02 din a al III-lea filmulet avem o (posibila) explicatie...Este bine de retinut de catre biciclistii nostri (acest aspect) care vor cu tot dinadinsul sa circule peste tot, inclusiv peste pietoni!...