[mile]

Din cate vad din poze, functioneaza doar un singur stalp cu trei corpuri, din cele noi! Din ce ne arata sorinm vor fi 11 asemenea stalpi, deci lumina din belsug si care va veni de la inaltime...

sorinm, la 14 decembrie 2014 - 20:15, a spus:

@Mile

Proiectul initial prevedea 60 de banci care in lipsa 'padurii' se vor transforma intr-un fel de mini labirint

Avem deja poze cu un tipul de stalp de iluminat public din piata. Mai urmeaza 11 buc

Nu stiu cum sa zic insa pe la si pe langa Capitol si Catedrala avem foarte multe banci la umbra copacilor insa nu pot fi folosite din pricina "gainatilor"...S-a incercat la un moment dat curatarea lor frecventa insa fara nici un rezultat pozitiv...Pasarile au invins iar bancile au ramas doar ca decor...

sorinm, la 14 decembrie 2014 - 20:28, a spus:

Cateva exemple de 'paduri' in piete publice

Beestenmarkt_a.jpg

In afara de prima poza unde chiar avem o padure relativ tanara si unde nu mi-ar place sa locuiesc, celelalte "paduri" au niste imitatii de pomi iar in ultima poza putem vedea o linie de pomi firavi iar partea centrala a pietii din imagine este ... goala de vegetatie!...


Si atentie(!), se poate ca peste 5 - 10 - 15 ani sa se treaca si la plantarea unor pomi la fel de firavi ca cei din imagine (de dimensiuni mici, fara coroana mare) si la noi! Nu pot exclude aceasta varianta, mai ales cu acel utilaj de replantari iar pavajul se poate reface fara probleme in locatiile plantarilor...

[sorinm]

Sacratis, la 15 decembrie 2014 - 10:57, a spus:

sorinm, in proiectul din faza de licitatii aparea si ceva despre pavarea in jurul copacilor? Pentru ca eu nu inteleg cum era la inceput gandita plasarea copacilor. Pentru ca nu e suficient sa desenzi un punct cu unde i-ai pune tu ca arhitect. Ma gandesc ca orice copac are nevoie de vreun m2 de pamant. Si daca e asa, cum era gandita pavarea in jurul fiecarui copac?

Inainte de amenajare aveam 42 de copaci, se dorea taierea a 16 buc si apoi plantarea a 37 de artari.




propusi pentru defrisare



propusi pentru plantare - 37 de artari



detaliu gratar de protectie copac


Exista destul spatiu si pentru acesti artari fara sa se aglomereze piata. 63 de copaci nu reprezinta o padure
Nu stiu daca mai are rost sa insist cu aceste capturi pentru ca e 100% sigur ca vom avea un proiect diferit.

Piata N. Balcescu - rezolvata!
Piata Libertatii - rezolvata!
Urmeaza piata Victoriei?

[cstm]

Deacord cu mile. Adevarat ca nu ai ce admira la cladirile actuale, dar se vorbea in perspectiva, pana acum "nici nu stiam ca exista cladirile" sa le vedem frumusetea sau uratenia.

Asta cu prajitul e poveste, mai exact inconstienta celor care se expun (cei cu probleme medicale vor lesina indeferent ca sunt sau nu copacj. Pana la urma in caz de necesitate se poate traversa Cetatea si pe langa cladiri (chiar pe strazi adiacente) unde va fi umbra mai tot timpul.

Plusul de la comentul lui cseh este intamplatoare (in mare parte nefind deacord cu comentul) sau considerat ca fiind pentru punctul 5, bine punctat, desi in general (ca natiune) nu ne caracterizeaza originalitatea in sens pozitiv (ca la cea negativa/distructiva suntem experti)

[Florin.B RATT]

Eu ma intreb: astia foarte rai (in alte imprejurari), de la protectia mediului, dorm in bocanci? Daca vrei sa-ti tai un copac din propria curte e scandal mare, dar ca niste "meseriasi" au raschetat o piata intreaga, nu e nicio problema?

[Doppler]

Pentru linistirea eco(i)logistilor , prin octombrie (poate inceput de noiembrie) am aflat pe surse ca a fost o intilnire intre un grup de arhitecti (ordinul arhitectilor or something) cu primarul in care s-a discutat de pomii din Piata Libertatii si s-a ajuns la concluzia ca trebuie sa existe un compromis, sa se planteze pomi intr-o forma care sa se integreze in piata.

Daca pina acum nu s-a facut publc acest lucru, nu inseamna ca nu o sa mai fie plantati pomi.

[Florin.B RATT]

Iar aluzia asta la ecologie... E vorba pur si simplu de aspectul pietei, ca nu se "face primavara" cu niste copaci in plus. Cel putin, eu la asta ma refeream, nu la CO², oxigen, pericol de insolatie, sau mai stiu eu ce alte aspecte.

[Doppler]

Deci (mai) multi sint de acord ca plantarea de pomi nu trebuie facuta la intimplare.

Personal nu sint de acord cu plantarea de pomi in Piata Libertatii dar daca arhitectii vin cu argumente, probabil sa accept ideea...

Cu tot respectul pentru Robu (chiar daca nu l-am votat) doar persoane calificate pot sa hotareasca daca, citi, de care, unde si cum sa se planteze pomi.

[cstm]

Pana la urma fiecare isi are propria parere (uni pro, uni contra, uni indeferenti), dar este clar ca pomi au fost taiati si la fel de clar e ca vor aparea alti pomi in ghiveci sau plantati (sper doar sa fie aleasa varianta/solutia/compromisul cel mai discret)

[Sacratis]

Doppler, la 15 decembrie 2014 - 23:56, a spus:

Cu tot respectul pentru Robu (chiar daca nu l-am votat) doar persoane calificate pot sa hotareasca daca, citi, de care, unde si cum sa se planteze pomi.

Intreaba 3 arhitecti si tot atatea pareri vei primi. Cercurile tot ideea arthitectilor a fost, de asemenea si stalpii pentru iluminat. Si, conteaza? O mare parte are impresia ca Robu a gandit totul desi proiectul e de pe vremea lui Ciuhandu.

[Wegmann]

Cu sau fara copaci ramane totusi o alta problema: In ce culori vreti sa zugraviti cladirile ca sa poata concura cu acel rosu dominant? Mai ales ca acoperisurile tot rosii (hai, caramizii) vor ramane. Vazut de la sol cercurile gri nu mai ies in evidenta deoarece aceasta e o culoare decenta, inofensiva. Ca sa nu vezi doar 90% rosu ar trebui un adevarat Disneyland in jur. Rosu e o culoare semnal care tinde sa suprime cam orice alta culoare. Nu degeaba Coca Cola sau comunistii au ales o.

[Sacratis]

Rosul mi se pare foarte ok alaes, chiar indraznet. E prea plictisitor acealasi pavaj gri folosit peste tot. Plus are si semnificatia sangelui varsat chiar de Sfantul Nepomuk sculptat in statuia centrala din piata. Apropo, forma circulara a fost aleasa pentru a reprezentat vibratiile lansate in apa; sfantul Nepomuk murind aruncat in rau Vltava.
Respect arhitectilor ca au incercat ceva indraznet si cu semnificatie. De la nivelul solului oricum rosul ala abia se simte ca deranjant iar aberatiile cu Piata Rosie sunt absurde pentru ca 1) Piata Rosie nu are pavaj rosu 2)Acuma nu mai putem folosi culoarea rosie ca imediat suntem comunisti?

[Doppler]

Poze de astazi:

Thumbnail atasat

• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 

[buback]

Daca uda piatra cu stropitoarea cresc copacii la loc?

[sbogdan]

Spuneti, e doar impresia mea sau cercurile rosii nu sunt facute tocmai dupa proiect?

Comparati spre exemplu randarea din proiect si poza din realitate.
Cercurile rosii ar trebui treptat ca latimea lor sa descreasca pe masura ce se indeparteaza de statuie, ori in realitate parca latimea lor e aproximativ aceeasi sau descresc foarte foarte putin in latime.

[Florin.B RATT]

Mai conteaza proiectul? "Artistii" adevarati canta dupa ureche.

[cstm]

Se pare cercurile rosii isi mentin latimea, iar cercurile mai deschise la culoare tot cresc in latime mergand spre exterior.
Tind sa cred ca proiect, in ce priveste pavajul, este doar orientativ si in realitate nu va coincide niciunde. Sa nu uitam ca o perioada lunga, dupa ce tot a fost escavat, ei se decideau/discutau cum sa fie pavajul si faceau experimete pe Strada Manole. (Desi nu inseamna ca varianta folosita nu ar putea fi mai buna decat in proiectul initial. De altfel cunoastem toate proiectele de reabilitare, fiecare cu defecte, iar modificarile ulterioare au fost sa corecteze o parte din aceste defecte)

[sorinm]

sbogdan, la 17 decembrie 2014 - 22:15, a spus:

Spuneti, e doar impresia mea sau cercurile rosii nu sunt facute tocmai dupa proiect?

Comparati spre exemplu randarea din proiect si poza din realitate.
Cercurile rosii ar trebui treptat ca latimea lor sa descreasca pe masura ce se indeparteaza de statuie, ori in realitate parca latimea lor e aproximativ aceeasi sau descresc foarte foarte putin in latime.

proiect vs real.jpg

Nu poti sa apreciezi corect marimea coroanelor din poza postata de tine, dupa cum nu putem aprecia nici iluminatul stradal numai din poze facute cu diferite aparate.
Sper sa nu ma insel dar intr-una din vizitele prin piata am vazut niste mesteri masurand coroanele. Sunt sigur ca nu se face nimic dupa ochi la aceasta lucrare.

In poza eyeinthesky apare K9 ,inversarea este evidenta numai de la K11. Sper sa intelegi raportul andezit/clincher din tabelul urmator.

Aceasta postare a fost editata de sorinm: 17 decembrie 2014 - 23:16

[Pelbartus]

Inca nu s-a ajuns cu pavarea pana aproape de Alba Iulia sau Lucian Blaga incat sa ne putem da cu parerea pe ceva concret. La cat de mult se chinuie cu pavarea, ma indoiesc ca nu vor respecta planurile.

[mile]

sorinm, la 15 decembrie 2014 - 22:00, a spus:

Inainte de amenajare aveam 42 de copaci, se dorea taierea a 16 buc si apoi plantarea a 37 de artari.

Exista destul spatiu si pentru acesti artari fara sa se aglomereze piata. 63 de copaci nu reprezinta o padure

Daca 42 de copaci erau multi ca de-abia vedeai cate o cladire pe bucati, atunci in mod sigur 63 de copaci vor asigura o vizibilatate mai buna...cand sunt proaspat plantati!... ...Iar peste 15 - 20 de ani tot o "padure" am avea in Libertatii...


Poate se intelege ceva din definitia substantivelor URBE, ORAS, PIATA si TARG...

Citeaza

ÚRBE s. f. (Livr. și fam.) Oraș. – Din lat. urbs, -is.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÚRBE s.f. (Liv.; fam.) Oraș. [< lat. urbs].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ÚRBE s. f. oraș. (< lat. urbs)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ÚRBE s. v. oraș.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
úrbe (-bi), s. f. – Oraș. Lat. urbem (sec. XIX). Înv., are un sens puțin ridicol, datorită folosirii lui de către Caragiale. – Der. urban, adj., din fr. urbain; urbanitate, s. f., din fr. urbanité; urbar(iu), s. n. (cadastru), înv., în Trans. din germ. Urbarium; urbarial, adj. (de cadastru).

Citeaza

ORÁȘ, orașe, s. n. 1. Formă complexă de așezare omenească cu dimensiuni variabile și dotări industriale, având de obicei funcție administrativă, industrială, comercială, politică și culturală; urbe. ◊ Loc. adj. De oraș = care provine din oraș, care are caracteristicile, aspectul, obiceiurile etc. de la oraș. ◊ Haine de oraș = a) haine mai bune decât cele de lucru; haine orășenești, croite după moda de la oraș. 2. P. restr. Partea centrală a unui oraș (1); centru. 3. Populația, locuitorii unui oraș (1). – Din magh. város.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ORÁȘ s. 1. (livr.) cetate, citadelă, urbe, (înv.) politie, târg, (grecism înv.) horă. (Un mare ~.) 2. v. centru.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
oráș (oráșe), s. n. – Urbe, tîrg, cetate. Mag. város (Miklosich, Slaw. Elem., 134; Cihac, II, 519), cf. sb., cr. varoš, alb. varroš, ngr. βαρόσι. – Der. orășan, s. m. (locuitor al orașului), apare în doc. slavorom. din 1439; orășenesc, adj. (de oraș); orășenește, adv. (ca la oraș); orășancă, s. f. (locuitoare a orașului); orășenime, s. f. (lume de la oraș); orăsnic (var. orăjnic), s. m. (titlu dat odinioară, în sec. XVII, armașului în Mold.), probabil pentru că avea în sarcină poliția urbană.

Citeaza

piata piete f. 1) Spatiu liber (cu monumente sau/si plantatii decorative) in interiorul unei localitati (mai ales urbane)....

Citeaza

TÂRG, târguri, s. n. 1. Loc mai întins și special amenajat într-un oraș sau la marginea unui oraș, unde se vând și se cumpără (zilnic sau la anumite date) vite, cereale, alimente, zarzavaturi etc. ◊ Târgul de fete = serbare populară anuală, tradițională, care are loc pe Muntele Găina, în Țara Moților, și cu care prilej tinerii își aleg adesea miresele. 2. Operație de vânzare și cumpărare care are loc într-un târg (1); p. gener. operație de vânzare și cumpărare; tocmeală, târguiala. ◊ Loc. adv. La spartul târgului = la sfârșit de tot, târziu. ◊ Expr. A face (sau a încheia) târg(ul) cu cineva = a încheia cu cineva, o tranzacție comercială. A se ajunge (sau, rar, a ajunge pe cineva) cu târgul = a cădea de acord asupra prețului unei vânzâri sau cumpărări, a cădea la învoială, a se învoi din preț. ♦ (Pop.) Învoială, acord, înțelegere. 3. Așezare orășenească (mai mică). ♦ (Pop.) Centrul unui oraș; partea orașului unde se află centrul comercial. – Din sl. trŭgŭ.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
TÂRG s. 1. v. piață. 2. bâlci, iarmaroc, (pop.) drăgaică, (înv.) zbor. (~ul de la Buzău.) 3. v. obor. 4. târguială, tocmeală, (rar) precupețire, (reg.) tocmă. (~ul a ținut mult.) 5. v. orășel.



Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
TÂRG s. v. acord, aranjament, centru, combinație, contract, convenție, înțelegere, învoială, învoire, legământ, oraș, pact, tranzacție.

In afara de o singura definitie in care se pomeneste de PLANTATII DECORATIVE in piete, n-am gasit deloc (alte) pomeniri de plantari de copaci mari si multi in piete urbane...Cine va dori, va pricepe, cine nu va dori, nu va pricepe nicicum!

[Florin.B RATT]

DEX ofera o explicatie pentru un termen, nu inseamna ca ne apucam de proiectat sau construit dupa DEX.