Discuții generale despre autostrăzi si drumuri express
#281
Postat 03 decembrie 2013 - 22:19
Strategie de Dezvoltare Autostrazi 2014-2018
x42jb_Proiect Strategie de Dezvoltare Autostrazi 2014-2018.pdf (3MB)
Number of downloads: 263
#282
Postat 04 decembrie 2013 - 00:21
#283
Postat 04 decembrie 2013 - 01:49
#284
Postat 04 decembrie 2013 - 08:20
#286
Postat 04 decembrie 2013 - 22:41
#288
Postat 26 decembrie 2013 - 19:28
#289
Postat 26 decembrie 2013 - 20:18
#291
Postat 27 decembrie 2013 - 00:46
Acest sistem a fost adoptat si in Anglia, acum cativa ani. Iarasi, ce e interesant in Anglia ca motorina folosita de fermieri este "marcata" cu rosu si beneficiaza de mai putine taxe, deci un pret mai bun.
Aceasta postare a fost editata de Raoul94: 27 decembrie 2013 - 00:46
#292
Postat 27 decembrie 2013 - 22:20
#293
Postat 28 decembrie 2013 - 00:36
Raoul94, la 27 decembrie 2013 - 00:46, a spus:
Chestia nasoala e ca deja lumea a uitat cate alte taxe, tot pentru drumuri, sunt deja incluse in pretul carburantului. Vorba aia: "fara numar, fara numar"
Nu sunt de acord sa platesc anticipat un serviciu de care (poate) nu voi beneficia niciodata. Sa ma taxeze la momentul utilizarii, asa cum de altfel planuiesc cand vorbesc de cei 3€/100km, sau, daca platesc anticipat, sa fie gratis utilizarea, ca in Germania. A, dar romanul e mai smecher! Platesti si inainte si in momentul utilizarii si dupa, daca se poate. (inventeaza baietii si o taxa post-utilizare, ceva gen "taxa de iesire de pe autostrada" )
#294
Postat 28 decembrie 2013 - 14:47
#296
Postat 02 ianuarie 2014 - 14:00
sursa
Nota:
Citeaza
Harta a fost publicata intr-un articol de opinie dintr-un ziar romanesc. Cum drepturile de autor apartin exclusiv CESTRIN, si e un document de interes public (cf. legii 544) nu sunt obligat sa mentionez articolul intermediar din presa, si nu o voi face, articolul fiind o mizerie politica.
by frunzaverde
#297
Postat 03 ianuarie 2014 - 12:01
#298
Postat 03 ianuarie 2014 - 12:08
Tot pana in acest an, singurele loturi din A1 deschise circulatiei erau Bucuresti - Pitesti si Sibiu by-pass.
Observati ce valori mici de trafic au fost inregsitrate pe DN7 intre Deva si Arad! Si ce valori mari au fost inregistrate pe DN6 intre Timisoara si Lugoj, care era proaspat reabilitat.
De urmarit noile valori de trafic, la urmatoarea sesiune de recensamant, dupa deschiderea loturilor din A1.
#300
Postat 30 mai 2014 - 02:29
(1/3)
Un membru al forumului PUM a initiat un topic despre articole si lucrari stiintifice ce vizeaza infrastructura, postand capitolul "AUTOSTRĂZI URBANE ȘI PERIURBANE ÎN ROMÂNIA – PROPUNERI PENTRU 18 ZONE URBANE", din lucrarea "Noi paradigme în planificarea, pregătirea și implementarea proiectelor de infrastructură rutieră în România" (de Mihai Grecu).
Autostrazi urbane si periurbane in Romania - Propuneri pentru 18 zone urbane.pdf (4.69MB)
Number of downloads: 2495
Lecturand fragmente, mi s-a parut foarte interesant si educativ (capitolul), de aceea voi posta in continuare cateva citate, imagini si tabele.
Generalitati:
Citeaza
Citeaza
Frenezia construcției autostrăzilor urbane în SUA (dar și în alte țări dezvoltate) a continuat până în anii ’70, urmată de o reducere puternică a anvergurii programelor, în principal ca urmare a opoziției publice larg-răspândită. Ca urmare, multe dintre impresionantele rețele de autostrăzi urbane planificate în urmă cu multe decenii nu s-au concretizat. Acest lucru poate fi însă atribuit și creșterii semnificative, cu timpul, a costurilor de execuție și apariția unei orientări mai puternice înspre sistemele de transport în comun.
Citeaza
Citeaza
Recomandari practice pentru conceptia si proiectarea retelelor de autostrazi urbane din Romania:
Citeaza
Pentru a proteja contra unor volume foarte mari de trafic zona de racord între autostradă și rețeaua stradală, imediat anterior capătului autostrăzii ar trebui să existe descărcări înspre cât mai multe alte zone din rețeaua stradală.
2. Este esențială proiectarea rețelei pentru a fi realizate legături cât mai directe și mai convenabile spre și între marii generatori de trafic din orașe: zone rezidențiale cu populație sporită, centre comerciale mari, zone industriale și logistice (dacă este cazul) precum și terminale de transport în comun (aeroporturi, gări, noduri relativ periferice ale rețelei de transport în comun urban în care însă se întâlnesc o multitudine de rute). În aceste ultime cazuri este necesară realizarea de zone de parcare cu capacitate sporită și accesibile din punctul de vedere al tarifului.
3. Rețeaua trebuie concepută pentru a stimula desfășurarea pe autostradă a unui număr cât mai mare dintre deplasările având atât originea cât și destinația în zona urbană, chiar dacă distanța pe autostradă este mai mare. În acest sens este esențial modul în care sunt concepute nodurile rutiere: este necesară minimizarea timpilor de așteptare aferenți accesului și ieșirii de pe autostradă – astfel, semaforizarea trebuie realizată doar dacă este cazul (în anumite intersecții niciodată, în altele doar în anumite perioade ale zilei sau în funcție de o detecție în timp real a volumului de trafic, iar în alte cazuri – probabil mult mai rare – tot timpul).
În plus, pentru o și mai bună canalizare a traficului pe rutele via autostradă, se pot implementa măsuri de calmare a traficului pe rutele alternative din rețeaua stradală, de exemplu reducerea numărului de benzi (cu introducerea de benzi destinate exclusiv transportului în comun sau bicicliștilor), transformarea rutei într-una care să acorde o mai mare prioritate pietonilor etc.
4. Este importantă analizarea posibilităților de utilizare a autostrăzii ca vector de dezvoltare urbană [...]. În acest sens, pot fi luate în considerare posibile zone rezidențiale, comerciale, industriale, de agrement sau de diverse servicii de interes public (campusuri universitare, centre spitalicești, centre administrative etc.).
5. Acolo unde este cazul (zone precum Timișoara – Arad, Cluj-Napoca – Turda – Dej, Baia Mare – Satu Mare, Suceava – Botoșani, Brăila – Galați), trebuie încercat a se anticipa efectele de conurbație generate de însăși prezența autostrăzilor urbane, iar planificarea dezvoltării infrastructurii de orice fel în regiunile respective ar trebui să țină seama de acest fapt.