STP Timișoara Forum: Statistici - STP Timișoara Forum

Legendă:
Albastru - creşterea salarială, în bani, în perioada 2011-2014
Roşu - creşterea salarială, procentuală, în perioada 2011-2014



Legendă:
Albastru - creşterea numărului mediu de salariaţi în perioada 2011-2014
Roşu - creşterea procentuală a numărului de salariaţi în perioada 2011-2014

Jumătate din firmele care activează în economie se înghesuie în Capitală şi în alte cinci judeţe

Bucureşti, Cluj, Timiş, Constanţa, Bihor şi Braşov ocupă primele locuri în topul judeţelor cu cel mai mare număr de firme active, aici funcţionând în total aproape 300.000 de companii, jumătate din totalul firmelor care operează în România, potrivit datelor de la Registrul Comerţului.
"Există o cauză istorică pentru care aceste judeţe au luat-o cu mult în faţa altora, unele dintre ele sunt dezvoltate de zeci de ani. Numărul de firme dintr-un judeţ arată nivelul de dezvoltare economică al acelui judeţ şi dacă gradul de activitate economică este mare", spune analistul economic Aurelian Dochia.

Topul judeţelor cu cele mai multe firme este condus de Bucureşti, unde funcţionează aproape 160.000 de businessuri, o pătrime din firmele din întreaga ţară.
Aici au sediul şi cea mai mare parte a corporaţiilor internaţionale prezente pe piaţa locală, oraşul fiind însă o ţintă şi pentru producătorii care se adresează consumatorilor finali, având în vedere că salariul mediu net se cifrează la 2.000 de lei/lună, iar PIB/locuitor se ridică la 14.500 de euro. Ambii indicatori sunt aproape dubli faţă de judeţe din Moldova sau Oltenia, precum Botoşani sau Vaslui.
Capitala este şi cea mai dinamică din punctul de vedere al apariţiei şi dispariţiei de companii după primele nouă luni ale acestui an. Astfel în perioada ianuarie-octombrie din acest an în Bucureşti au apărut 16.200 de businessuri, în creştere cu circa 10% faţă de aceeaşi perioadă din 2010, potrivit datelor ONRC. De cealaltă parte, în intervalul ianuarie-octombrie au dispărut 250 de afaceri, în scădere cu mai mult de 80% faţă de perioada similară a anului trecut.

Pe următoarele locuri în top se clasează judeţe precum Cluj, Timişoara sau Constanţa, însă acestea au sub 30.000 de companii, de cinci ori mai puţine decât în Capitală.
"Aceste judeţe sunt în top pentru că multe afaceri au apărut şi funcţionează pe lângă firmele mari din aceste zone. Însă şi afacerile care se adresează consumatorului final se orientează către regiunile mai bogate, unde oamenii au bani", explică Dochia.
Un exemplu în acest sens este şi judeţul Argeş, unde funcţionează circa 18.000 de companii. O parte dintre acestea şi-au centrat businessul în jurul fabricii Dacia. În România producătorul de automobile are 800 de furnizori de materii prime, servicii şi alte piese, afaceri care au aproximativ 110.000 de angajaţi.
În medie fiecare judeţ din România are 15.000 de companii, însă numai zece judeţe şi Capitala trec de acest prag. În cazul celorlalte 30 de judeţe cifrele coboară treptat până la 4.400. Astfel, la celălalt capăt al clasamentului se află judeţe din Oltenia sau Moldova, cunoscute ca fiind unele dintre cele mai sărace din România.
Diferenţele dintre judeţele din vest şi cele din est sunt şi mai vizibile în cazul judeţelor de graniţă. Astfel dacă judeţul Bihor - aflat la graniţa cu Ungaria - este în top 5, în celălalt capăt al ţării judeţul Botoşani are de cinci ori mai puţine firme.

Ultimul loc din clasament este ocupat însă de judeţul Mehedinţi, care are 4.400 de firme, sub 3% faţă de Bucureşti sau o pătrime faţă de numărul firmelor înregistrate în Dolj.
Faptul că judeţul Dolj se clasează în prima parte a clasamentului nu este surprinzător, având în vedere că pe lângă fabrica americanilor de la Ford din Craiova lucrează alte câteva sute de firme care oferă servicii sau furnizează componente şi alte materii prime. Printre judeţele cu puţine firme în funcţiune se numără şi judeţul Vaslui, unde operează 5.400 de companii.
Printre puţinele businessuri din Vaslui cunoscute publicului larg se numără afaceri deţinute de Adrian Porumboiu precum Comcereal Vaslui, Ulerom sau fabrica de lapte Ilvas.
"Diferenţa dintre judeţele dezvoltate de la noi şi cele mai puţin dezvoltate poate fi comparată cu cea dintre România şi economiile din Vest. Va mai trece însă mult timp până când situaţia se va echilibra", povesteşte Aurelian Dochia.
Singura notă discordantă din Moldova o face judeţul Iaşi, care se clasează în top 10 cu puţin peste 20.000 de firme aflate în funcţiune.

În ultimii 5 ani s-a dublat numărul de autoturisme înmatriculate în judeţul Timiş

Judeţul Timiş ocupă o suprafaţă de 8.692 km2, aproximativ 3,6% din suprafaţa ţării, fiind cel mai întins judeţ al României, iar populaţia acestuia este de aproximativ 680.000 de persoane. Reţeaua de căi rutiere este foarte bine dezvoltată, având o lungime de 2.858 km, ceea ce situează judeţul nostru pe locul întâi în ţară privind ierarhia lungimii drumurilor publice, cuprinzând un număr de 12 drumuri naţionale, 47 drumuri judeţene, 176 drumuri comunale şi 12 drumuri private deschise circulaţiei publice.

Datele statistice relevă menţinerea trendului ascendent al numărului anual de autovehicule înmatriculate, astfel că la 30.12.2011 figurau înmatriculate în judeţul Timiş un număr de 209.163 autovehicule, cu 51,18% mai multe decât cele 138.351 autovehicule înmatriculate la sfârşitul anului 2006. În perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2011 s-a observat un uşor trend ascendent cu privire la creşterea numărului accidentelor, fiind înregistrate 242 de accidente de circulaţie, din care a rezultat decesul a 74 de persoane şi rănirea gravă a 216, faţă de 233 de accidente în anul 2010, soldate cu decesul a 69 de persoane şi rănirea gravă a 214 persoane. Cu ocazia numeroaselor acţiuni de prevenire desfăşurate de poliţişti s-a constatat o scădere a numărului de accidente de circulaţie, din anul 2000 pana în 2010, numărul record fiind înregistrat în anul 2006, cu 359 de evenimente.

Din analiza efectuată a rezultat faptul că printre principalele cauze de producere a accidentelor rutiere sunt indisciplina pietonală (traversări neregulamentare şi pietoni pe partea carosabilă, fiind înregistrate 45 de accidente, cu 14 persoane decedate şi 32 de persoane rănite grav), neacordarea de prioritate la vehicule (36 de accidente, cu 10 persoane decedate şi 32 de persoane rănite grav), imprudenţa în conducere (32 de accidente, cu 10 persoane decedate şi 26 persoane rănite grav) şi viteza neadaptată la condiţiile de drum (27 de accidente, cu 15 persoane decedate şi 23 de persoane rănite grav).

Cele mai multe accidente de circulaţie s-au produs pe străzile din localităţi, respectiv 115, urmate de drumurile naţionale, cu 85 şi drumurile judeţene, cu 40 de accidente, cu precădere în zilele de luni şi vineri ale săptămânii, în intervalul orar 18.00-24.00. În cursul anului 2011, poliţiştii au aplicat 111.893 de contravenţii, din care 111.337 la regimul circulaţiei rutiere. Din acestea, 104.841 au fost aplicate conducătorilor auto şi 6.496 altor participanţi la traficul rutier, respectiv 4.548 pietonilor, 188 bicicliştilor şi 1.651 motocicliştilor şi conducătorilor de mopede.

Economia timişeană, pe trend ascendent

Pe tot parcursul anului trecut, ritmul economiei timişene a fost unul crescător. Cele mai recente date statistice, cele pe noiembrie 2011, reconfirmă această evoluţie.
Astfel, producţia industrială realizată în luna noiembrie 2011 de operatorii economici din judeţul Timiş cuprinşi în eşantionul Direcţiei Regionale de Statistică a fost mai mare cu 8,6 la sută, comparativ cu luna anterioară, şi cu 7,2 la sută mai mare, comparativ cu luna noiembrie a anului 2010.
Acest indicator, pentru perioada ianuarie – noiembrie 2011, a crescut cu 14,8 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Indicele valoric al cifrei de afaceri realizate de întreprinderile cu activitate principală de industrie, în luna noiembrie 2011 faţă de luna precedentă, a fost mai mare cu 7,9 la sută şi cu 21,9 la sută mai mare, comparativ cu luna noiembrie 2010.

Preţurile bunurilor şi serviciilor de consum (la nivel naţional), pe total, au crescut cu 0,42 la sută în noiembrie 2011 faţă de octombrie. Pe grupe de mărfuri şi servicii, preţurile de consum au crescut cu 0,54 la sută la mărfuri alimentare, cu 0,24 la sută la mărfurile nealimentare, respectiv cu 0,63 la sută la servicii.
Rata inflaţiei, determinată pe baza preţurilor de consum ale populaţiei, a fost în noiembrie 2011 de 0,42 la sută faţă de luna octombrie 2011, de 2,90 la sută faţă de luna decembrie 2010 şi de 3,44 la sută faţă de luna noiembrie 2010.
Valoarea exporturilor, în perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2011, a fost de 2,78 miliarde de euro, cu 322,68 milioane de euro mai mare decât valoarea importurilor.

În luna septembrie, exportul judeţului a fost de 355,9 milioane de euro, iar importul de 282,32 milioane de euro, rezultând un sold pozitiv de 73,57 milioane de euro.
În luna noiembrie 2011, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul precedent, cazările în structurile de primire turistică au fost mai mari cu 11,4 la sută, iar înnoptările cu 1,6 la sută.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a fost, în noiembrie 2011, de 24,3 la sută, faţă de 29 la sută, cât a fost în octombrie 2011 şi de 27 la sută în noiembrie 2010. Efectivul salariaţilor a fost de 203.383 persoane la sfârşitul lunii noiembrie, cu 117 mai mic decât în octombrie.
Câştigul salarial mediu brut la nivel de judeţ în noiembrie 2011 a fost de 2.176 lei / persoană, iar cel net de 1.586 lei / persoană, în creştere faţă de luna precedentă cu 5,3 la sută, respectiv cu 5,4 la sută. Numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul lunii noiembrie 2011 a fost de 6.235 persoane, în creştere faţă de octombrie cu 96 persoane.

Comparativ cu perioada corespunzătoare din anul precedent, numărul şomerilor e mai mic cu 6.937 persoane (52,7 la sută). Din numărul total al şomerilor înregistraţi, femeile reprezintă 51,5 la sută. Rata şomajului lasfârşitul lunii noiembrie 2011 pe total a fost de 1,9 la sută, iar la femei de 2,2 la sută.

gandul.info

N-au romanii bani fratilor... Deloc

[...]

Poziţia în top a judeţelor a fost determinată de punctajul obţinut de acestea la şapte capitole: rata şomajului, salariul mediu net, contribuţia locuitorilor la economia locală (PIB per capita), speranţa de viaţă la naştere, procentul gospodăriilor racordate la reţeaua de canalizare, rata criminalităţii şi suprafaţa spaţiilor verzi aflate în zonele urbane.

Marea surpriză a clasamentului o reprezintă poziţia pe care s-a clasat Capitala. În ciuda aşteptărilor, Municipiul Bucureşti nu este cel mai bun loc din România în care să trăieşti. Acesta a pierdut prima poziţie a podiumului în faţa "motorului economic" din vestul ţării - judeţul Timiş.

Mai mult, cu toate că Timişul nu a obţinut punctajul maxim la niciunul dintre indicatorii luaţi în calcul, judeţul a reuşit să devanseze Capitala - regiune "campioană" la cinci dintre cele şapte aspecte analizate.

[...]

Indicii luaţi în calcul în realizarea clasamentului au fost:

- rata şomajului înregistrată în fiecare judeţ al ţării (date ANOFM aferente lunii decembrie 2012)
- salariul mediu net câştigat de angajaţii din fiecare judeţ (date INS aferente lunii decembrie 2012)
- PIB per capita estimat pentru anul 2013 (date CNP)
- speranţa de viaţă la naştere a locuitorilor judeţelor din România (date INS aferente anului 2010)
- procentul gospodăriilor dotate cu instalaţii de canalizare din fiecare judeţ (date INS obţinute în cadrul Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor 2011)
- rata criminalităţii din fiecare judeţ al României – numărul de condamnări definitive la fiecare 100.000 de locuitori (date INS aferente anului 2011)
- suprafaţa spaţiilor verzi din zonele urbane ale fiecărui judeţ (date INS aferente anului 2011).

Punctajul a fost acordat pentru fiecare dintre cei şapte indici în funcţie de locul judeţelor în clasament, de la 42 de puncte la 1 punct. Spre exemplu: locul 1 – 42 de puncte, locul 2 – 41 de puncte, locul 3 – 40 de puncte şi aşa mai departe.

[...]