STP Timișoara Forum: Calea Stan Vidrighin - STP Timișoara Forum

Aceasta este diferența între lucrări de investiții (Calea Stan Vidrighin) și lucrări de reparații (strada Piatra Craiului). La investiție se poate alege altă soluție tehnică și atunci contează ce prevede noul proiect tehnic (pavaj sau dale) în timp ce la reparație trebuie să fie varianta inițială. Bune/rele...deocamdată astea sunt cerințele legale în vigoare.

nabucodonosor19, la 18 octombrie 2022 - 10:11, a spus:

E bine ca ne pricepem toti la constructii. Nimic mai fals, depinde de ce pavaj alegi sa montezi, doar nu pui premium.
In piata se ia in calcul chiar amenajari de parcari intregi cu pavaj in loc de asfalt din cauza pretului. CTP chiar face asta, sau Penny.

mai ganditi si in viitor putin, zona asta industriala de care vorbesti in 20 de ani nu va mai exista, sunt sute de apartamentele previzionate in zona. Pe langa, proiectul de la Spumotim, mai exista si altele.

Pai sau "poi" cum zic smecherii nu ne pricxepem toti la toate, nu e forum de specialisti, ne dam cu parerea

De acord cu ganditul in viitor dar la noi autoritatile nu se gandesc nici la prezent iar tu vrei sa ne gandim la viitor
Nu imi vine a crede ca pavajul+ manopera e mai ieftin decat asfaltul dar fie, din partea mea sa puna si piatra cubica dar totusi sa puna in centru prima data. Zicea cineva mai sus ca asta e diferenta intre reparatie si proiect nou, asa o fi, dar sigur sunt solutii sa pui piatra cubica si pe centru.
Adica nu se mai face proicetul Cetate 2 ca vezi doamne trebe pe bani europeni, primaria nu are bani proprii sa paveze o strada, dar da cu lejeritate sute de mii de euro pe studii si consultanta, acolo sunt bani

Cam cata piatra cubica punei pentru 250 000 euro cat costa ceva proiectare daca nu ma insel pt chestia aia verde de pe Sagului.
Hai ca am divagat, puna ce vor...

Ceea ce face diferența între reparație și proiect este timpul. La reparație se poate interveni (aproape) imediat în timp ce la proiect sunt 2 părți mari: aprobarea (de regulă Consiliul local) și avizarea (instituții deconcentrate).
Etapa de aprobare implică: elaborare temă de proiect, întocmire caiet de sarcini, întocmire și aprobare studiu de fezabilitate (uneori și de prefezabilitate ), derulare proceduri de licitație pentru proiect tehnic cu detalii de execuție, derulare proceduri de licitație pentru realizare/execuție lucrări. Mai nou proiectarea și execuția se fac la pachet, tocmai pentru reducerea unor timpi. La proiectare și execuție intervin alte aspecte...fie nu sunt ofertanți, fie sunt mai mulți și cel puțin unul se contestă câștigătorul. De multe ori, un ofertant nemulțumit de decizia CNSC-ului (Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor) merge mai departe în instanță și acolo singura certitudine este data începerii procesului.
Etapa de avizare este tot o muncă de Sisif unde te mănâncă dumnezeii locali din instituțiile deconcentrate: Direcția de Sănătate Publică, Agenția pentru Protecția Mediului, Direcția de Cultură (după caz), Administrația Bazinală de Apă Banat (după caz), CFR (după caz, pentru orice investiție la o distanță de 100 m stânga/dreapta față de calea ferată), etc.
Grosso modo , durata unui proiect de la idee până la implementare se împarte cam așa: 2/3 partea birocratică 2/3 și 1/3 execuția propriu-zisă.

Am inteles, mersi de explicatii, pai ar fi cazul sa inceapa daca dureaza atat de mult...
Ca asa nu facem nimic ca dureaza...au trecut deja 2 ani de mandat...

Gioco, la 19 octombrie 2022 - 13:03, a spus:

Si cum naiba se face ca dupa atatea studii, caiete de sarcini, verificari si paraverificari, cautari de noduri in papura, avem parte de proiecte proaste, lucrari prost executate, inestetice, samad? Si cu durata mare de executare la multe dintre ele, unde saptamani intregi nu vezi picior de muncitor pe vreme favorabila de lucru?

La partea birocratica sunt multi timpi morti de asteptare. Daca isi termina unul treaba prea repede, zice lumea ca nu si-a facut treaba, asa ca posibil fusareste treaba iar apoi lasa dosarul la dospit, sa zica lumea ca lucreaza.

La partea de executie, acolo e firma privata care isi foloseste resursele asa cum considera necesar, incercand (nu neaparat reusind) sa atinga toate obiectivele propuse. Iar atunci cand nu poate sa atinga toate obiectivele, le alege pe cele care produc cea mai mica paguba. Si nu, obiectivele noastre nu coincid cu obiectivele firmei constructoare (de cele mai multe ori).

Am mai scris într-un post. Vina principală o văd în calitatea slabă a aparatului administrativ (local și județean). Este suficient să ne uităm la ultimii 10-15 ani și să vedem ce persoane au fost/sunt în funcții de execuție-decizie-conducere pe partea tehnică-edilitară. Prea multe concursuri aranjate, prea mulți numiți pe bază de afinități politice (diferite culori), prea mulți cu arborele genealogic întrepătruns și prea puțini pregătiți și implicați pentru postul ocupat.
Apoi…oricât de bună ar fi o idee/temă de proiectare, dacă un caiet de sarcini este întocmit prost atunci sunt 100% șanse să avem o lucrare îndoielnică. Din păcate nici un caiet de sarcini bun nu mai reprezintă o garanție a unei lucrări de calitate. Și asta pentru că desi pe piață sunt firme de proiectare și de construcții decente, ele nu se mai prezintă la licitațiile organizate de autoritățile locale și județene. De ce? 1. Pentru că ani la rând criteriul principal de atribuire a fost prețul cel mai mic (în pondere de 70-80%) în loc să se pună preț pe criteriul calitate și să țină cont de experiența în domeniu, portofoliul de lucrări, bune-practici, respectare obligații și termene, comportare în timp a lucrărilor executate, etc. 2. Pentru că au fost prea multe licitații la care se știa din start cine sunt câștigătorii.

Să nu ne mirăm de proiecte inestetice, cu detalii tehnice de amatori, materiale îndoielnice și lucrări execrabile.

Din păcate beneficiarul (PMT/CJT) nu prea își folosește nici ultima pârghie de control de pe teren...dirigintele de șantier. Fiecare contract de lucrări are alocat un diriginte de șantier cu patalama de la Inspectoratul de Stat în Construcții. Fie este vorba de un angajat al instituției fie este vorba de angajați ai unei firme cu care are contract beneficiarul.

Merită citit art. 3 Atribuții și responsabilități, mai ales pct. B ... https://isc.gov.ro/c..._diriginti.html

Aceasta postare a fost editata de Gioco: 20 octombrie 2022 - 08:54

Estetic, da arata mai bine un pavaj...dar arata bine o perioada de maxim un an, mai ales ca in general se alege cel mai ieftin tip de pavaj, acele dale gri ce le regasim peste tot. Eu prefer lucrurile trainice mai ales ca nu beneficiem de administratii ce se ocupa rapid de problemele estetice ( "lasa ca merge si asa"). Apar dale sparte, dale lasate, iarba, mizerie intre ele si asa mai departe. Nici macar zona centrala nu poate fi intretinuta corespunzator...ce sa mai vorbim de un bulevard precum Stan Vidrighin. Asfaltul se mentine intr-o stare buna mai multa vreme, deci consider ca e o alegere mult mai potrivita pentru stangacia unei administratii. Daca e putina viziune, pana si asfaltul poate fi incadrat frumos intr-un peisaj. Reparatia unui trotuar din dale apare mult mai repede si mult mai des...motiv pentru care se castiga in diferite parti sume importante, pompate. Sunt n cazuri in care primariile schimba dalele impreuna cu panselutele pe acelasi trotuar anual. De multe ori se merge ca in industria auto, unde interesul suprem e service-ul, nu o masina ce nu se strica.

Aceasta postare a fost editata de Dorin55: 20 octombrie 2022 - 13:44

Gand la gand Dorin55

Iata si o ilustrare a vorbelor tale...

Lucrarea din imagini a fost facuta simultan in urma cu vreo 7 ani aproximativ, atat pista asfaltata cat si trotuarul pavat.
Iata cum arata ele astazi. Locatia este in spatele magazinului DDM din Sagului...

Perfecta imagine...exact asa arata peste tot. Pana si in zona centrala...daca urmariti acele dale noi puse de Robu sunt deja sparte in multe zone si in 5 ani vor fi istorie. Nu se folosesc dale de calitate, nu se monteaza corespunzator...sunt multe lucruri. Pavaj de calitate gasim la zonele private...ex Iulius, dar nici acolo nu e perfect insa reparatiile se fac rapid.
Mai bine un asfalt ce dureaza ani buni, unde nu iti rupi pantoful si nici copilul nu sparge capul.Plus de asta, dalele pe o pistă de biciclete sunt o gluma buna.

Aceasta postare a fost editata de Dorin55: 21 octombrie 2022 - 13:17

La tot ce ati scris mai sus, no comment. Doar atat, intrati pe link.

https://www.google.c...!7i16384!8i8192

Nu putem compara administratia din Cluj cu ce avem noi si nu putem compara zona centrala din Cluj cu periferia din TM. (Link-ul tau duce in centrul Clujului).Si TM are in centru dale...ca sunt de 10 feluri e alta discutie, insa cele folosite in jurul catedralei de exemplu...sunt asemanatoare cu cele din link-ul tau...poate chiar identice.

O comparatie corecta ar fi periferie Cluj vs periferie TM.

Daca vrei iti caut similar si din cartiere periferice din Cluj. Incredibil ce raspuns, recunosc ca nu ma asteptam.
Nici macar nu incercam sa fac comparatie, intre orase sau zone, limitrofe sau centru, link-ul era pentru pavaj si atat, daca este ales corect modelul, dimensiunea si este corect pus in opera este mult mai prietenos decat asfaltul.
Ramenti voi in bula voastra, eu in bula mea.

Nu am vazut nici macar un singur pavaj sa dureze peste 5 ani in stare ft buna. Ca vorbim de trotuarele oraselor, ca vorbim de dalele dintr-o curte privată etc. Eu personal am renuntat la dale in curte si am preferat betonul amprentat. Se prezinta impecabil...e un exemplu banal.
Am subliniat doar faptul ca si TM are dale in centru la fel ca si CJ.Sa nu ridicam prea la cer nici Clujul...nu e chiar asa cum pare. Administratia in schimb e mult mai ok, dar sunt probleme.
Parere personala

pai daca sunt dale ieftine din beton cum vreti sa tina ? e de ajuns sa urce o masina pe ele si sunt gata. nu mai stiu unde am vazut, era in fata la service auto trotuar din pavaj - intrau si ieseau masini mari zilnic, nici 6 luni nu au rezistat.

solutia o vedem (inca) in Timisoara - acele cuburi de granit, daca sunt puse pe o fundatie buna rezista sute de ani.

Referitor la pavajul din cj vs tm. Cel din cluj, presentat mai sus e pus prin centru si mai nou in zonele centrale si semi centrale in curs de reamenajare ( malurile somesului de exemplu). Mai exista o strada care are pavaj asemanator ( celebra strada smart, din cartierul marasti). Pavajul are o grosime considerabila, cel putin 10 cm. Ca o paranteza, stalipii de iluminat, semafoare, sunt facuti in polonia

Dorin55, la 21 octombrie 2022 - 22:12, a spus:

Salutare,
Genul acesta de pavaj se foloseste in CJ in lucrarile de modernizare

[IMG]https://uploads.tapatalk-cdn.com/20221027/2b789406fbe4aa8e43d1abf4a882965f.jpg
[/IMG]



Sent from my iPhone using Tapatalk

Mda, aparent nu va mai fi gazon intre linii, ci similar cu ce e de la Banatu inspre Printu Turcesc, adica beton intre linii.

wtf. ciudat, s-a schimbat proiectul din mers?