STP Timișoara Forum: Investitii diverse in judetul Timis - STP Timișoara Forum

Spaţiile industriale din provincie le-au depăşit pe cele din Bucureşti

Din totalul spaţiilor ce se vor livra până la finalul anului 2017, 60% vor fi în afara Bucureştiului, potrivit unui studiu realizat de compania de consultanţă imobiliară DTZ Echinox.

La finalul S1 2016, stocul modern de spaţii industriale şi logistice din afara Capitalei a ajuns la 1,3 milioane de metri pătraţi, depăşind stocul din Bucureşti cu 30%. Regiunea cu cel mai mare stoc din afara capitalei este zona de Vest - 33%, urmată de Sud (31%) şi Nord-Vest (18%). Oraşele cel mai bine reprezentate din punct de vedere al dezvoltărilor realizate sunt Timişoara (300.000 mp) şi Ploieşti (peste 250.000 mp), ambele cumulând aproximativ 50% din stocul naţional (excluzând Bucureşti).

[...]

Foarte misto! Intr-o zona agricola, noii proprietari vor amenaja în curând o zonă industrială.

Joe, creator de dulciuri pentru export...

zf.ro

Gigantul elveţian Nestle, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa locală a bunurilor de larg consum, va închide singura fabrica pe care o deţine în România, la Timişoara, unde produce napolitanele Joe (brand românesc), potrivit surselor ZF.

Informaţia a fost confirmată oficial şi de companie.

„Am iniţiat procesul de închidere a fabricii, dar negociem cu sindicatele acum”, au declarat pentru ZF oficialii NEstle.

Brandurile produse la Timişoara nu vor dispărea de pe piaţă, producţia urmând să fie mutată integral în Ungaria.

Grupul elveţian are în total în Romania circa 900 de salariaţi, din care circa 400 la fabrica din TImişoara. Portofoliul Nestlé Romania cuprinde cereale pentru micul dejun şi batoane de cereale, băuturi calde, divizia Nestlé Professional, dulciuri, îngheţată, produse culinare, produse pentru bebeluşi şi hrană pentru animale. Printre brandurile din portofoliul companiei se numără Joe, Nescafé, Maggi şi Purina.

Compania orădeană Sapient Vest, controlată de slovacii de la Slovunit AS care dețin 55% dintre acțiuni, vor să dezvolte, pe Calea Șagului din Timișoara, un parc logistic pe un teren de circa 400.000 mp, care va avea și producție nepoluantă. Depozitele efective vor avea 240.000 mp, restul până la 400.000 mp, fiind format din căi de comunicație, spații verzi și căi pietonale.

Potrivit documentelor cercetate de Economica.net, proiectul, propus spre aprobare în decembrie 2019, se află încă în stadiu incipient.

„Documentaţia de faţă propune reglementări noi cu scopul reconfigurării zonei anterior reglementate prin P.U.Z. aprobat cu H.C.L. nr. 31/2003 “INTERPORTO – TERMINAL INTERMODAL Timișoara”, preluat de P.U.G. prelungit prin H.C.L. nr. 619/2018 - subzonă de depozitare și servicii propusă, parțial subzonă de comunicații feroviare și construcții aferente propusă, drumuri de incintă și parcări propuse, canal desecare propus pentru anulare, pe terenul identificat prin CF nr. 425744, 425746, 422922, 425740, 425745, 422971, 422972, 422968, 422969, 442970, 425750, situat în intravilanul Municipiului Timișoara, în zona Calea Șagului, se precizează în actele primăriei Timișoara.

Terenul în cauză a fost scos din circuitul agricol, fiind introdus în intravilanul Municipiului Timișoara, în baza unei documentații P.U.Z. aprobate cîn 2003, preluate de P.U.G. Timișoara prelungit prin H.C.L. nr. 619/2018.

Din acționariatul Sapient Vest mai fac parte, potrivit Termene.ro, oamenii de afaceri români Alexandru Pop cu 18,33%, Daniel Marcu cu 16,67% și slovacul Juraj Jariabka cu 10%.

Scopul proiectului este construirea unui parc logistic - parc de producție și depozite în termeni de standardele internaționale și cerințele pentru parcuri logistice de tip similar. Sagului (România) este șantierul de construcție planificat, iar parcul poartă numele de Centrul Logistic Șagului.

Odată completat, acesta va acoperi o suprafață de 400.000 de metri pătrați, iar spațiul variabil închiriat va fi de aproximativ 240.000 de metri pătrați de producție și spațiu logistic, iar finalizarea proiectului este preconizată este acest an.

În Timișoara funcționează și parcul logistic Global Logistic, fost TAP Timișiara, deținut de o filială a Globalworth, cu o suprafață închiriabilă de 132.000 mp.

De ce Birda, mică localitate situată între Timişoara şi graniţa sârbă? La această latitudine, la nivelul Lyon-Bordeaux, se pot obţine cereale care nu se fac în Belgia sau în Germania, explică Nicolas Lefebvre. Originar din Namur, agricultorul belgian în vârstă de 40 de ani s-a stabilit în România în urmă cu vreo 15 ani. Terenurile sunt bogate, roditoare şi scumpe, chiar dacă totul trebuie refăcut după 45 de ani de colectivism comunist şi ferme de stat, informează Quest France

O adevărată nebunie pe hârtie: 1.800 ha din care 1.600 cultivabile. Doresc să fie deasupra oricărei bănuieli, voi crea o imensă insulă ecologică, protejată de garduri, cu o zonă periferică de parcele necultivate, păduri şi iazuri, pentru a păstra biodiversitatea, povesteşte agricultorul. În regiune, nu există exemple de conversie la bio, care, chiar în 2020, nu ocupă decât 2,4% din suprafeţele agricole româneşti, potrivit Eurostat. Unul din cele mai slabe procentaje din Uniunea Europeană, în situaţie în care ţara este al 7-lea producător agricol.

Românii au încă dificultăţi sa creadă că plantele pot creşte fără îngrăşăminte şi pesticide, analizează Nicolas. Având în vedere nivelul de viaţă, debuşeele locale pentru grâul lui, mazărea, floarea soarelui sau inul sunt foarte limitate. Fulgii de ovăz recoltaţi la Birda se găsesc în mixturile de cereale vândute în Europa de Vest. Sectorul bio romanesc trebuie însă să accelereze ritmul obţinerii de garanţii europene. Toţi clienţii lui Nicolas au venit să vadă ferma; ea dispune de asemenea de toate certificările bio imaginabile. Fără a mai vorbi despre controale. Există între 3 şi 5 pe an, mult mai multe decât în vest. În fiecare an, toate culturile noastre sunt preluate şi pleacă la un laborator din Germania.

TC Capital, companie de investiții și dezvoltare de proprietăți cu sediul în România, coordonată de Ali Capa, fost acționar și director executiv al Anchor Grup, investește 23,5 milioane de euro în achiziția unei ferme de cereale și semințe oleaginoase situată în Buziaș, județul Timiș

Ferma exploatează aproximativ 6.550 ha de teren arabil, iar reprezentanții TC Capital intenționează să diversifice operațiunile în activități agricole intensive, cu valoare adăugată mare, cum ar fi plantațiile de afini și aluni, precum și în producția extensivă de cereale și semințe oleaginoase.

„Odată cu achiziționarea acestei noi ferme, suprafața exploatată de KC Agro a ajuns la aproape 10.000 de hectare, ceea ce ne face un jucător agricol notabil în România. Operațiunile noastre sunt acum distribuite în diferite zone geografice, ceea ce facilitează gestionarea riscurilor generate de condițiile meteorologice. Cu acest nou proiect, urmărim, de asemenea, diversificarea mixului nostru de produse. Pe lângă producția convențională de cereale și semințe oleaginoase, dorim să ne extindem și pe segmentul de produse cu valoare adăugată și cu un randament ridicat, cum ar fi producția ecologică de boabe și semințe oleaginoase și activități agricole intensive, și anume dezvoltarea livezilor în noua noastră fermă de lângă Timișoara”, a declarat Ali Çapa, CEO al TC Capital și Managing Partner al KC Agro.

Finanțarea lucrărilor de execuție la obiectivul „Centru de recuperare pentru copii cu dizabilități Speranța" - 9.000 mii lei și pentru finanțarea proiectului „Bazin de înot didactic în orașul Jimbolia, județul Timiș”, pentru lucrări de proiectare, inclusiv asistență tehnică din partea proiectantului, verificare PT, execuție lucrări, furnizare de echipamente cu și fără montaj, dotări- 9.000 mii lei.

Finanțarea obiectivului ”Modernizare iluminat public stradal” - 450 mii lei și pentru finanțarea obiectivului ”Reabilitare și dotare școala generală în comuna Cenad”- 125 mii lei

Insula de la Sânmihaiu Român va fi reabilitată, se va reface spațiul verde și iluminatul public

Insula pitorească de pe Bega, de la nodul hidrotehnic de la Sânmihaiu Român, va primi 5,25 milioane de lei, din această sumă urmând să fie reabilitate și cantoanele de exploatare existente aici. Banii vin de la bugetul de stat, în completarea sumelor alocate deja prin proiectul european de reamenajare a canalului navigabil.

Lucrările vor viza consolidările malurilor, amenajarea spațiului verde de pe insulă, dar și realizarea iluminatului public. Banii vor proveni de la bugetul de stat. De asemenea, vor fi reparate și cantoanele administrative de la nodul hidrotehnic de pe Bega

„Proiectul prin care ABA Banat reabilitează barajul stăvilar și ecluza de la Sânmihaiu Român (județ Timiș), mai are nevoie de bani pentru a finaliza amenajarea insulei și reabilitarea cantoanelor de exploatare care au destinație administrativă. În acest sens, în 2021, pentru finalizarea proiectului a fost alocată suma de 5, 25 milioane de lei de la bugetul de stat. În cadrul lucrărilor de amenajare a insulei vor intra atât lucrările de consolidări de mal din pereu zidit din piatră, cât și lucrările de amenajare a spațiului verde și de iluminat a insulei. Lucrările de reabilitare vor fi terminate până în luna decembrie a acestui an, când este termenul final al proiectului transfrontalier româno-sârb”, au anunțat cei de la Administrația Bazinală de Apă Banat.

O altă noutate legată de proiectul de repornire a navigației pe Bega se referă la data de finalizare a lucrărilor. Aceasta a fost prelungită cu patru luni, la cererea partenerului sârb.

„Din cauza solicitării în mod special a partenerilor sârbi, cât și a situației generate de pandemia de Covid-19 care a determinat întârzieri în derularea lucrărilor cuprinse în proiectul transfrontalier „Repararea infrastructurii de navigație pe canalul Bega”, Autoritatea de Management a aprobat, prin Adiționalul nr. 3, prelungirea cu 4 luni a perioadei de implementare a proiectului desfășurat de Apele Române Banat la nodul hidrotehnic Sânmihaiu Român. Termenul de finalizare a lucrărilor a fost prelungit până în 02 decembrie 2021”, ma spun cei de la ABA Banat.

Punerea în siguranță a nodului hidrotehnic de la Sânmihaiu Român se realizează în cadrul unui proiect transfrontalier cu finanțare IPA România – Serbia. Proiectul are o valoare de 13,8 milioane de euro, din care 11,7 milioane de euro reprezintă finanțarea europeană. Lucrările presupun reabilitarea barajului stăvilar și a ecluzei.